Preţurile cresc mai mult decât economia
0
Produsul Intern Brut a avansat în primul trimestru cu 1,7%, ca volum, faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Exprimată în preţuri, creşterea a fost de 7,9%. Doar industria şi comerţul au ieşit pe plus în primul trimestru, scoţând economia din recesiune, dar românii au fost nevoiţi să cumpere mai puţin, la preţuri cu 7% mai mari.
Detaliile evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB) din primul trimestru al acestui an, comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică, arată că între volumul de bunuri şi servicii realizat şi preţurile acestora s-a creat un decalaj de peste 6%. Ca volum, economia a crescut cu 1,7% faţă de primul trimestru din anul trecut şi cu 0,7% faţă de ultimul trimestru din 2010, dar ca preţuri creşterea a fost de 7,9%, respectiv de 4,4%. Acest decalaj înseamnă, în primul rând, o scumpire forţată a bunurilor şi serviciilor, care s-a soldat cu reducerea proporţională a puterii de cumpărare atât la nivelul populaţiei, cât şi la nivelul firmelor.
Pe scurt, familiile au avut cheltuieli cu 0,6% mai mici ca volum, dar cu 6,4% mai mari ca preţuri, iar firmele au realizat o formare brută de capital cu 2,2% mai mică în volum decât în prima parte a anului trecut, la preţuri cu 6,3% mai mari.
Doar industria şi-a păstrat echilibrul
Între volumul de bunuri şi servicii realizat şi preţurile acestora, în
fiecare domeniu-cheie al economiei s-au creat dezechilibre, mai puţin în
industrie. Spre exemplu, România a realizat produse şi servicii
agricole cu 0,4% mai puţine, dar costurile acestora au fost cu 3,9% mai
mari. În comerţ, preţurile produselor au crescut cu 7,8% pe fondul unui
avans de numai 1,1% al volumului. Intermedierile financiare şi
imobiliare au scăzut ca volum cu 3,2%, dar preţurile acestora au crescut
cu 4,5%. În fine, volumul construcţiilor a fost mai mic în primul
trimestru cu 2,4%, dar costurile acestora au crescut cu 6,1% faţă de
aceeaşi perioadă din 2010. Doar industria are o creştere de 10% atât ca
volum, cât şi ca preţuri faţă de primul trimestru de anul trecut.
Reţeta toxică a dezechilibrelor a avut ca principal efect o contractare a consumului, care continuă să provoace restrângerea afacerilor. Statisticile oficiale arată că, din punctul de vedere al utilizării PIB, în trimestrul I din acest an, cererea internă a scăzut cu 0,5 procente, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2010. Scăderea a venit ca urmare a reducerii atât a formării brute de capital fix (-2,2%), cât şi a consumul final total (-3%), acesta din urmă fiind influenţat cel mai mult de diminuarea semnificativă a cheltuielilor administraţiei publice (-10,5%).
Finanţatorii, tot mai optimişti
Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană estimează pentru acest an o creştere economică de 1,5% în România. La rândul său, Banca Mondială (BM) estimează o creştere de 1,6%, prognoza fiind îmbunătăţită uşor faţă de estimările anterioare. În schimb, BM a revizuit în scădere prognoza pentru anul următor, la 3,7%, potrivit raportului „Perspective Economice Globale". Instituţia financiară internaţională anticipa în aprilie o creştere a economiei României cu 1,5% în 2011 şi cu 4,4% în 2012.
În Europa Centrală şi de Est, creşterea economică se va situa la 4,5% în acest an, dar va încetini uşor la 4,2% anul următor. În 2013, economia statelor din regiune va înregistra un avans de 4,3%. Regiunea va avea o evoluţie mai accelerată decât zona euro, unde PIB va avansa cu 1,7% în acest an, 1,8% anul următor şi 1,9% în 2013.
Creşterea statelor membre ale Uniunii Europene, dar cu economii încă în dezvoltare (Bulgaria, România şi Lituania) se va accelera în următorii ani, estimează Banca Mondială, susţinută de natura destul de diversificată a economiilor acestor ţări, programele de sprijin din partea UE şi FMI, dar şi a recuperării din zona euro. Faza iniţială a recuperării economice din Europa şi Asia Centrală a reflectat performanţele bune ale regiunii în privinţa exporturilor, livrările de mărfuri înregistrând un avans anualizat de 25% în ultimele trei luni ale anului trecut.
Cursul actual este cel de echilibru
Conducerea BNR a precizat, pentru „Adevărul", că actualul curs valutar este cel de echilibru, ceea ce „nu înseamnă că mâine va fi la fel". În legătură cu poziţia exprimată de Asociaţia Oamenilor de Afaceri, potrivit căreia cursul de echilibru ar fi 4,7-4,8 lei/euro, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, ne-a declarat: „Atunci când vrei să aduci argumente de la voci de prestigiu, este bine să nu prezinţi doar un detaliu, ci întregul ansamblu al tabloului". Iar referitor la cursul de echilibru, „guvernatorul nu pronunţă cifre care să indice poziţia lui, chiar dacă alte voci din BNR o mai fac", a încheiat oficialul BNR.
106,7 miliarde de lei este Produsul Intern Brut realizat de România în primul trimestru din acest an.
Se încarcă comentariile...
