Preţul vieţii şi al morţii în Afganistan

Tot mai mulţi militari români trimişi la război, departe de ţară, sunt aduşi acasă în sicriu. Discursul oficial este acela că securitatea naţională a României trebuie apărată şi în

Tot mai mulţi militari români trimişi la război, departe de ţară, sunt aduşi acasă în sicriu. Discursul oficial este acela că securitatea naţională a României trebuie apărată şi în afara frontierelor, iar această misiune nu se poate face fără sacrificii.

Acum câţiva ani, atraşi de bani, de aventură sau de speranţa unei avansări rapide, soldaţii români se înghesuiau să plece în teatrele de luptă externe. Unii dădeau chiar şi şpagă, diurna pe o lună, ca să prindă un loc în Afganistan ori în Irak.

Treptat însă, numărul voluntarilor a scăzut. Cei care au continuat să plece pe front au făcut-o în urma unui calcul rece: "Dacă mă întorc viu, îmi pot cumpăra un loc de casă. Poate am noroc şi nu mă aleg cu unul de veci", declara un militar din Batalionul "Dragoslavele".

În urma unei misiuni de şase luni un militar primeşte 16.000 de euro, dar şi salariul lunar încasat acasă de familie. În cazul unui deces, familiile sunt despăgubite cu suma de 80.000 de euro.

Oficial, militarii merg să lupte în "teatre de operaţii externe" pentru siguranţa naţională a României. Neoficial, comandanţii lor admit faptul că principala lor motivaţie este una de natură financiară

Pentru o misiune de şase luni în Irak sau în Afganistan, un militar român câştigă 16.000 de euro. Dacă soldaţii mor în misiune, familiile acestora primesc 80.000 de euro.

Trupul neînsufleţit al subofiţerului Dragoş Alexandrescu, ultimul militar român căzut în Afganistan, va fi adus în România în această după-amiază cu un avion special.

Făcea parte din Batalionul 30 Vânători de Munte "Dragoslavele". A murit acum trei zile în timpul unei misiuni de patrulare, iar transportorul blindat în care se afla a "călcat" peste o mină artizanală.

Blindatele, scrie pe roţi

La propunerea şefului Statului Major General, ministrul Apărării Teodor Meleşcanu a semnat ordinul de înaintare la gradul de sublocotenent post-mortem a sergentului-major Dragoş Alexandrescu.

De asemenea, ministrul Apărării a înaintat preşedintelui României propunerea de decorare post-mortem a sublocotenentului Dragoş Alexandrescu, căzut la datorie în Afganistan, şi a celor patru camarazi ai săi răniţi în incident - sergentul major Matei Gheorghe Irinel, fruntaşul Angelescu Dumitru Bogdan, soldatul Mihai Dumitru Marius şi soldatul Butoi Ionuţ Claudiu.

În ultimii şase ani, opt militari români au murit în Afganistan, iar alţi 20 au fost răniţi. Majoritatea acestor incidente s-au produs din cauza minelor artizanale care distrug cu uşurinţă transportoarele învechite ale soldaţilor români.

În toamna anului 2007, în Afganistan a murit sergentul major Aurel Marcu, iar în Irak a murit caporalul Ioan Grosaru. În primăvara acestui an, tot în Afganistan, a murit fruntaşul Ionuţ Sandu. Maşinile lor de luptă au fost distruse de explozia unor bombe artizanale. Marcu era într-un transportor TABC 79, iar Grosaru într-un B-33 Zimbru - ambele de fabricaţie românească. Ionuţ Sandu a murit într-un Humvee american.

Bani şi hrană gratuită

O misiune într-un teatru de luptă durează de regulă şase luni. Orice militar care ajunge în Afganistan sau în Irak spune că a mers acolo ca să-şi completeze experienţa profesională.

Dar ofiţerii mai în vârstă sunt reticenţi faţă de asemenea declaraţii. "Un tânăr sublocotenent, abia ieşit din şcoala militară, ce experienţă să-şi completeze? E clar că un asemenea om merge în Afganistan pentru bani", ne explica zilele trecute un ofiţer din Forţele Speciale. Militarii din teatrele de luptă externe primesc în România solda în lei, la care se adaugă diurna primită în străinătate.

Pentru Afganistan şi Irak, diurna ofiţerilor este de 90 de euro, iar pentru subofiţeri, gradaţi şi soldaţi - de 70 de euro pe zi. Diurnele s-au mărit ultima oară acum două luni, prin Hotărâre de Guvern, ne-a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Andreea Dumitru.

În teatrele de luptă internaţionale, militarii români nu îşi plătesc mâncarea, astfel că diurna le rămâne în buzunar. În plus, pe lângă diurnă, salariile le intră lunar în cont, în ţară.

Pentru o jumătate de garsonieră

Un calcul simplu arată că un militar se întoarce acasă, după şase luni de misiune, cu aproximativ 16.000 de euro.

Dacă moare într-un teatru de luptă, familia lui primeşte daune în valoare de 80.000 de euro. Dacă în primii ani ai misiunilor internaţionale militarii se înghesuiau să plece, iar mita oferită în acest scop echivala cu diurna acumulată pe o lună, în prezent cererea pentru asemenea misiuni a scăzut, pe măsură ce militarii şi familiile lor au văzut că riscul de a muri este real: "Eu nu plec, domnule! Am copii de crescut. Ce să fac cu 16.000 de euro? Să-mi cumpăr o jumătate de garsonieră?", se întreba un maior din cadrul Academiei Militare.

Noile TAB-uri vor fi operaţionale abia în 2009

Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat că TAB-urile româneşti nu sunt "perfect adaptate" misiunilor din Afganistan şi din Irak.

"Transportoarele, aşa cum le avem noi, TAB 77 şi TABC 79, au fost gândite pentru un alt tip de operaţiuni, ele nu sunt perfect adaptate la misiunile de patrulare executate în Afganistan şi în Irak. De aceea am comandat transportoare noi. Până la sfârşitul anului, începutul anului viitor, toţi românii care vor patrula o vor face cu transportoare noi", declara Teodor Meleşcanu la Realitatea TV.

Interesant este că, în timp ce militarii din Afganistan şi din Irak mor în TAB-uri, faimoasele transportoare Piranha, cumpărate de Armata Română din Elveţia, stau în probe şi în reparaţii.

Până acum, singura misiune "de luptă" a noilor maşini blindate a fost defilarea pe sub Arcul de Triumf din Bucureşti, la 1 decembrie 2007.

Primele 20 de transportoare blindate Piranha aflate în România au deja probleme tehnice, astfel că oficialii români preconizează că maşinile Piranha vor ajunge la militarii români din Afganistan abia în anul 2009, unde vor înlocui TAB-urile.

Piranha III C este un transportor fabricat de firma elveţiană MOWAG. Un subcontractor al MOWAG este firma israeliană Elbit, vechi partener al României. Elbit furnizează pentru Piranha turele automate pentru mitralierele de 12,7 milimetri, sisteme electro-optice şi sisteme electronice.

Valoarea totală a contractului dintre MOWAG şi Armata Română, pentru 31 de transportoare, este de 50 de milioane de dolari, din care componentele livrate de Elbit valorează circa 10 milioane de dolari.

Transportoarele, aşa cum le avem noi, nu sunt perfect adaptate la misiunile de patrulare executate în Afganistan şi în Irak.
Teodor Meleşcanu, ministrul Apărării