Preşedintele nu vrea să ştim cine este ascultat

Pentru prima oară în acest mandat parlamentar, preşedinţii comisiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale au fost invitaţi la o şedinţă a CSAT. Printre aceştia s-a numărat şi

Pentru prima oară în acest mandat parlamentar, preşedinţii comisiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale au fost invitaţi la o şedinţă a CSAT. Printre aceştia s-a numărat şi senatorul Radu Stroe, preşedintele comisiei SRI. După şedinţa agitată de ieri, acesta a acceptat să vorbească, în exclusivitate pentru Adevărul, despre ceea ce s-a întâmplat la CSAT şi despre noile proiecte de legi din domeniul securităţii naţionale.
- Proiectele de legi în domeniul siguranţei naţionale, pe care le-aţi primit de la CSAT, le-aţi văzut în premieră sau le cunoşteaţi?
- Unele dintre ele le vedem pentru prima dată. Cel cu activitatea de informaţii şi contrainformaţii, care a fost dat în presă de Bârloiu, îl cunosc. Nu pot vorbi însă despre ele, căci au fost secretizate.
- A existat cumva intenţia ca proiectele cu pricina să fie aprobate la şedinţa CSAT?
- Toată marfa prezentată ieri a existat intenţia să fie aprobată. Cu siguranţă, însă că preşedintele este un tip realist şi domnia sa primise cu vreo două zile înainte o notă de la vicepreşedintele CSAT-ului şi totodată primul-ministru al guvernului, în care erau trecute unele observaţii pe seama proiectului privind activitatea de informaţii şi contrainformaţii. În aceste condiţii, era limpede că cel puţin acel proiect nu va trece.
- Are PNL-ul o altă viziune de securitate naţională, diferită de cea de la Cotroceni?
- PNL-ul cu siguranţă că are o viziune. Noi am discutat despre proiectul respectiv, dar mai sunt şi altele. N-am discutat de Comunitatea de Informaţii, de legea CSAT sau o nouă lege a Consiliului Naţional de Securitate. Au fost lăsate deoparte chestiunile sensibile.
- Cum vi se pare cifra de 2.373 de persoane interceptate anul trecut, pe care a lansat-o preşedintele?
- Mie cifra mi se pare mică. Trebuie să vă reamintesc însă că tocmai din acest motiv am cerut declasificarea celor două hotărâri ale CSAT, ca să lămurim chestiunile de principiu. Din păcate, preşedintele şi-a asumat răspunderea şi a refuzat să participe la această operaţiune de declasificare a documentelor. Dânsul a cerut ca instanţa să solicite acest lucru. Era suficient un singur vot contra în CSAT, iar acel vot a fost al preşedintelui. Sigur, nu s-a dat nici un vot direct, pentru că gestul preşedintelui a fost suficient.
- Cum vi se par termenele de 30 şi 60 de zile pentru studierea strategiei de securitate şi a proiectelor de legi pe siguranţa naţională?
- Pentru strategia de securitate, termenul este rezonabil. Privitor la cele şase legi, termenul este extrem de scurt, pentru faptul că, după ce noi vom ajunge la o formă finală, va trebui să mai modificăm vreo 20 de legi, presupunând că noua formulă va fi aprobată în parlament. şi, sigur că va trebui acest lucru.

Evoluţia "ascultărilor" în ultimii 10 ani
Evoluţia autorizaţiilor emise de procurori pentru interceptarea convorbirilor telefonice a început cu două cazuri în 1996 şi a ajuns la aproximativ 2500 pe an începând din 2002. În acelaşi an a fost atinsă durata maximă de autorizare, care, cu tot cu prelungiri, a ajuns la 450 de zile. Din 2003, durata maximă de autorizare nu a mai depăşit 240 de zile. Conform declaraţiei preşedintelui Traian Băsescu, anul trecut au fost ascultate telefoanele a 2.373 persoane.