Presedintele Vladimir Voronin, reales in fruntea Moldovei

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a fost reales in functia suprema in stat cu 75 de voturi, cu peste 14 voturi mai mult decat numarul minim necesar pentru desemnarea sefului

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a fost reales in functia suprema in stat cu 75 de voturi, cu peste 14 voturi mai mult decat numarul minim necesar pentru desemnarea sefului statului. Parlamentul monocameral al Republicii Moldova s-a reunit luni pentru a alege presedintele tarii, in cadrul unui scrutin in care s-au inscris doar doi candidati, ambii din partea Partidului Comunistilor: marele favorit, Vladimir Voronin, si Gheorghe Duca. Acesta din urma era considerat un candidat pur formal, fiind avansat de comunisti in ultimul moment, din ratiuni strict organizatorice: cu un singur candidat, alegerile nu ar fi putut avea loc. Celelalte doua partide care au depasit pragul parlamentar la alegerile din martie - Blocul Moldova Democrata (BMD) al lui Serafim Urechean si Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD) al lui Iurie Rosca - au refuzat categoric sa arunce un candidat in lupta pentru presedintia moldoveana. Potrivit BBC online, BMD nu a acceptat votarea unui candidat care este lider de partid, iar PPCD, neavand posibilitatea de a propune candidat propriu, deoarece nu detine cele 15 mandate de deputat necesare pentru propunerea unui candidat, nu a fost interesat prin urmare sa participe la votare. Presedintele Voronin se bucura deja de sprijinul celor 56 de deputati comunisti, insa mai avea nevoie de inca 5 voturi pentru a putea ajunge la majoritatea de 61 de voturi necesare pentru desemnarea sefului statului, din totalul de 101. Partidul Comunistilor era convins ca va putea obtine sprijinul a cel putin cinci parlamentari din Partidul Democrat condus de Dumitru Diacov, factiune desprinsa imediat dupa alegeri din BMD. Soarta alegerilor a fost decisa deci de hotararea parlamentarilor democrati, intrucat, daca majoritatea de 61 de voturi nu ar fi fost intrunita, ar fi fost necesar un nou scrutin in termen de trei zile. Daca doua runde consecutive de scrutin in Parlament ar fi esuat in egala masura, atunci Parlamentul ar fi fost dizolvat si convocat un nou scrutin parlamentar dupa maximum trei luni. In acest scenariu sperau partidele de opozitie, desi era destul de limpede ca sansele ca acesta sa se indeplineasca erau minime. Alegerea lui Voronin parea inca de cateva zile mai mult decat o certitudine, in conditiile in care chiar seful BMD a afirmat despre liderul factiunii democrate, Dumitru Diacov, ca "lupta pentru privilegii, posturi si alte interese personale", ceea ce insemna ca acesta a incheiat deja o intelegere cu Partidul Comunistilor.