Presedintele Israelului il invita pe omologul sau sirian la Ierusalim pentru convorbiri de pace

Teama liderilor din regiune de a impartasi soarta lui Saddam - un factor important in situatia politica din zona

In noul context creat prin ocuparea Irakului de trupele americane se fac simtite un sir de actiuni si initiative diplomatice, semn ca in criza dintre Israel si lumea araba, care impovareaza de atata vreme relatiile internationale, ceva "se misca". Dupa anuntul-surpriza ca renunta la armele de distrugere in masa, Libia a dat de inteles ca e dispusa sa poarte convorbiri cu Israelul. La randul sau, presedintele Siriei, Bashar Al-Assad, si-a exprimat, in interviuri acordate cotidianului american New York Times si celui britanic Daily Telegraph, disponibilitatea de a relua dialogul cu Israelul in jurul Inaltimilor Golan (ocupate de armata israeliana in urma razboiului de sase zile din 1967). In acelasi sens, presa internationala s-a facut ecoul rolului de intermediar pe care si l-ar fi asumat Turcia inlesnind contacte secrete intre Damasc si Ierusalim. Acum, presedintele Israelului, Moshe Katsav, a adresat omologului sau sirian invitatia de a vizita Ierusalimul "in scopul de a negocia serios asupra unui acord de pace", adaugand ca aceasta invitatie nu e legata de nici un fel de conditii prealabile. Aparent surprinzatoare, stirea nu i-a luat, totusi, pe neasteptate pe comentatorii avizati. Influentul ministru de Finante, Benyamin Netanyahu, s-a pronuntat deja pentru reluarea contactelor cu Siria, subliniind ca Damascul se gaseste acum intr-o pozitie de slabiciune si ca trebuie profitat de aceasta situatie: "Siria are acum nevoie de pace ca de aer; pacea este pentru sirieni mult mai importanta decat pentru noi. Avantajul este cu totul de partea noastra". Iar ministrul israelian al Apararii, Shaul Mofaz, a dat de inteles ca aparenta mladiere a intransigentei siriene este rezultatul presiunilor SUA. Intr-adevar, Damascul nu poate ignora realitatea ca la frontierele sale se afla acum o impozanta forta militara americana (stationata in Irak). Fostul sef al Mossadului, Efraim Halevy, a fost cat se poate de categoric in aceasta privinta: "Razboiul impotriva terorismului lansat de americani in Afganistan si Irak a adus Israelul si vecinii sai arabi mai aproape decat oricand in trecut", a spus el. Tocmai ca urmare a acestor noi conditii, Netanyahu e convins ca sirienii nu mai cer acum restituirea intregii zone a Inaltimilor Golan. Insusi premierul Ariel Sharon a recunoscut ca a primit din partea Turciei un mesaj conform caruia Assad e gata sa renunte la controlul asupra malului estic al lacului Tiberiada - principalul rezervor de apa al Israelului (apa fiind pentru statul evreu o problema vitala). Care sunt sansele reluarii dialogului siriano-israelian? Unii analisti considera ca in randul oficialitatilor de la Ierusalim opiniile sunt impartite. Atributiile presedintelui Katsav sunt mai mult protocolare, principalul cuvant de spus revenind in problemele politice premierului Sharon. Acesta pare a avea unele rezerve, considerand ca mai intai Siria trebuie sa inceteze sa mai sprijine gherilele palestiniene din Israel. Israelienii sunt, de asemenea, interesati - ca si americanii, de altfel - ca Siria sa renunte la programele sale de fabricare a armelor chimice si biologice. Toate acestea nu sunt chestiuni usor de rezolvat. Precedentul libian arata insa ca orice e acum posibil. Teama de a nu impartasi soarta lui Saddam constituie un factor care in nici un caz nu poate fi subestimat.