Premierul Chinei vorbeşte în parlamentul Japoniei

Vizita chineză la Tokyo este "istorică" nu doar pentru că se tratează împăcarea cu războaiele din trecut, dar cele două state îşi măsoară noile planuri militare Premierul Shinzo

Vizita chineză la Tokyo este "istorică" nu doar pentru că se tratează împăcarea cu războaiele din trecut, dar cele două state îşi măsoară noile planuri militare

Premierul Shinzo Abe l-a aşteptat pe Wen Jiabao cu câteva dosare deschise: împărţirea energiei din Marea Chinei de Est, poluarea chineză sau stoparea avansului nuclear nord-coreean. Afacerile strict comerciale merg bine.

Relaţiile dintre China şi Japonia sunt considerate tensionate, mai ales de insistenţa fostului premier japonez, excentricul Junichiro Koizumi, de a se reculege sistematic în templul Yasukuni, dedicat conducătorilor militari ai Imperiului care colonizase mai toată Asia. Dincolo de invocarea istoriei pentru politica prezentului, Japonia este însă a doua sursă de investiţii străine în China şi a treia destinaţie a exporturilor chinezeşti, cu schimburi bilaterale de peste 207 miliarde de dolari anual.

După şapte ani

Wen Jiabao face figura primului şef al Guvernului de la Beijing care zboară la Tokyo după multă vreme, respectiv ultimii şapte ani. Dezgheţul relaţiilor politice dintre cele două state l-a început însă premierul nipon Shinzo Abe - care, imediat după învestirea din toamnă, a efectuat vizite în China şi Coreea de Sud, cele două importante state vecine, dar nu foarte prietene din resentimente istorice. Între timp, chinezii şi japonezii au stabilit un grup de studiu pentru ajustarea diferendelor asupra unei istorii totuşi comune.

Acum, premierul Jiabao va vorbi parlamentarilor niponi, va semna o declaraţie de "relaţii strategice mutual benefice", va da mâna cu lideri de afaceri din arhipelag şi, pentru a umaniza, relaţia oficială, chiar va participa la un meci de baseball. Gest simbolic şi el, măsură a apropierii Japoniei de Statele Unite până la altoirea tinerei culturi populare americane pe cea străveche şi clasică niponă. De altfel, strânsa alianţă a democraţiilor din Japonia şi America este una dintre grijile regionale ale regimului zis comunist, care se vede brokerul de putere al regiunii. Aşa cum strategiile Coreei de Nord, apropiată politic doar Chinei, sunt o mare preocupare a Japoniei şi chiar a SUA: e drept că Beijingul a fost de partea celor care au obţinut promisiunea de a se dezasambla programul nuclear, dar Tokyo vrea mai multă siguranţă. La acest capitol militar, liderii de la Tokyo doresc dezvăluiri asigurătoare asupra rostului creşterii bugetului militar al Chinei, în timp ce Beijingul are întrebări despre limitele reformei Constituţiei Japoniei, acum încă pacifiste.

Energie şi ecologie

Mai practice sunt acordurile de cooperare în domeniile ecologiei şi energiei. Japonia vrea să vândă Chinei tehnologii de eficientizare a consumului de energie şi de reducere a nivelului de poluare al industriilor chineze. Tot la energie, fie şi poluantă, se referă şi propunerea japonezilor de realizare a unui joint-venture sino-nipon în Marea Chinei de Est, unde s-au adulmecat importante zăcăminte de petrol şi gaze. Primul fruct al vizitei şefului Guvernului Republicii Populare la curtea Împăratului este vizita însăşi. Adică ce-i poate urma. Premierul Shinzo Abe a anunţat deja o a doua vizită de curtoazie la Beijing, la toamnă.

Războiul orezului

China este cea mai mare consumatoare de orez din lume, dar a ajuns să-şi producă singură întreaga cantitate necesară. Prin urmare, în 2003, în plină criză sino-niponă, Beijingul a putut interzice importurile de orez din Japonia, pe motiv de insecte în cală. Istorica vizită a premierului Wen Jiabao la Tokyo a fost precedată acum de prozaica suspendare binevoitoare a interdicţiei de import a orezului de înaltă calitate pe care japonezii îl doresc pe mesele noilor chinezi afluenţi. Acordul a fost semnat de ministrul japonez al fermelor şi de directorul agenţiei chineze pentru supraveghere a calităţii, inspecţie şi carantină.