Premieră legislativă, învinuiţii pot face arestul la domiciliu

Ministerul Justiţiei a dat ieri publicităţii tezele prealabile care cuprind principiile, orientările şi principalele soluţii care sunt avute în vedere la elaborarea noului Cod de Procedură

Ministerul Justiţiei a dat ieri publicităţii tezele prealabile care cuprind principiile, orientările şi principalele soluţii care sunt avute în vedere la elaborarea noului Cod de Procedură Penală.

Ca noutate absolută pentru legislaţia românească, se propune o nouă măsură preventivă, arestul la domiciliu, după modelul Codului de procedură penală italian. În privinţa arestării preventive, ministerul încearcă reglementarea expresă a caracterului său excepţional, în raport cu celelate măsuri preventive.

O altă noutate este judecătorul de libertăţi, care va avea competenţe asupra măsurilor privative de drepturi în timpul cercetării penale: arestarea preventivă, percheziţie domiciliară, intercepări sau eliberarea celor cercetaţi prin control judiciar sau cauţiune.

Procurorul va semna acorduri cu acuzaţii

Proiectul îşi propune reglementarea "acordului de recunoaştere a vinovăţiei", în cazul infracţiunilor minore.
Procedura presupune realizarea unui acord între procuror şi inculpat în sensul recunoaşterii de către cel acuzat a infracţiunii ce i se reţine în sarcină, pentru a beneficia de o reducere a pedepsei.

Acordul va fi supus unui control strict din partea judecătorului. Vor fi exceptate persoanele acuzate de infracţiuni contra vieţii sau corupţie. Alte noutăţi: calea de atac obişnuită a unei sentinţe va fi apelul, iar recursul va fi o cale de atac extraordinară. Competenţele Curţilor de judecată vor fi reanalizate, pentru a degreva Curtea Supremă sufocată de mii de cauze minore.

Guvernul a aprobat în şedinţa de ieri propunerile privind proiectul noului Cod de procedură penală, care va fi definitivat în luna octombrie, după consultările cu magistraţii şi avocaţii, şi va fi supus dezbaterii parlamentului.