Praf în ochi în loc de bani pentru casă

Cei 10.000 de euro promişi tinerilor pentru case sunt aproape imposibil de încasat din cauza birocraţiei şi a ambiguităţilor legii. Doar o familie de sibieni a reuşit să depună un dosar eligibil pentru subvenţia de 10.000 de euro promisă de stat. Nici aceasta nu a încasat însă banii.

După ce Primăria Sibiu a dat terenuri pentru construcţia de case unui număr de 400 de tinere familii din oraş, măsura guvernamentală din 2006 de sprijinire a tinerilor care îşi construiesc o locuinţă a creat mari speranţe - 20 la sută din valoarea investiţiei, dar nu mai mult de 10.000 de euro, pentru cei care nu au o locuinţă şi alte proprietăţi, au teren la dispoziţie şi sub 35 de ani, vârsta.

Un singur dosar eligibil

Alocarea acestor bani urma să fie făcută prin intermediul unor comisii înfiinţate în cadrul consiliilor locale, fapt întâmplat şi la Sibiu. Doar că, din sutele de familii tinere care s-au perindat să afle cum pot obţine aceşti bani, doar 14 au şi reuşit să alcătuiască un dosar cât de cât complet.

Din aceste 14, reprezentanţii Prefecturii Sibiu au anunţat cu mare pompă faptul că un singur dosar a fost declarat eligibil. Şi că „proprietarul” respectivului dosar mai are doar un pas de făcut până să încaseze banii de la Guvern.

Roxana Geangu, singura tânără sibiancă ce a reuşit să înfrunte birocraţia avea să descopere, însă, că s-a luptat cu morile de vânt. Alături de soţul ei, ea a primit teren de la primărie în 2004. Autorizaţia de construcţie i-a fost dată în 2006 şi a reuşit să îşi termine casa lucrând cu mai multe firme de construcţii. „Nu aveam bani, am luat un credit de la bancă. Banca a refuzat creditul imobiliar, pentru că terenul era concesionat de la primărie şi am putut lua doar credit ipotecar, cu ipotecă pe apartamentul părinţilor”, explică Roxana cum a reuşit să ia un împrumut de 50.000 de euro, cu care cei doi tineri şi-au ridicat casa.

Luptă cu morile de vânt

Cu un copil recent născut, Roxana Geangu s-a luptat din greu să completeze dosarul necesar accesării subvenţiei. „Dosarul are câteva sute de file. A trebuit să trec pe la toate firmele după o serie de ştampile. Multă umblătură şi bătaie de cap. Tocmai de aceea cei aflaţi în situaţia noastră au renunţat”, crede Roxana.

A depus dosarul pentru subvenţie în 2007. „În luna februarie a anului 2008 primăria ne-a spus că putem primi banii. Trebuia doar să mai aducem o hârtie prin care banca era de acord să primească aceşti 10.000 de euro de la stat. Dar banca a refuzat, pentru că noi nu aveam credit ipotecar, ci imobiliar cu ipotecă. Această lege este prost făcută”, a ajuns să constate Roxana Geangu.

Birocraţie sufocantă

Recent, guvernul a mărit subvenţia la 15.000 de euro. Completarea dosarului nu e deloc simplă: cerere tip, copii autentificate după actele de identitate, declaraţii notariale că nu deţin alte locuinţe, dovada existenţei terenului de construcţie şi a actelor care să dovedească ridicarea casei - autorizaţie de construcţie, graficul de execuţie a lucrărilor şi devizul general de cheltuieli.

Pe lângă acestea, trebuie o serie de documente care să ateste calitatea de constructor a firmei, specialiştii ei, disponibilitatea băncii de a încasa cei 10.000 de euro şi multe alte adeverinţe, autorizaţii şi avize.