Povesti blanculesti

Cel putin din punct de vedere propagandistic, daca nu din bun-simt, atunci cand organizezi "simpozioane" cu titluri pompoase de genul "Autoritatea Nationala de Control - Un an de lupta impotriva

Cel putin din punct de vedere propagandistic, daca nu din bun-simt, atunci cand organizezi "simpozioane" cu titluri pompoase de genul "Autoritatea Nationala de Control - Un an de lupta impotriva fraudei si a coruptiei" este indicat sa te gandesti bine, asta in cazul in care chiar ai ceva de spus. Mai ales cand o pui de un asemenea seminar fix in ziua in care un inalt oficial european se afla in tara. De pilda, ministrul Blanculescu a ales sa faca impresie la public afirmand ca lupta cu frauda a condus la diminuarea economiei subterane de la 40 la suta din PIB, in anul 1998, la 25 la suta din PIB, in prezent. Avand in vedere contextul in care a fost facuta, declaratia este hazardata din foarte multe puncte de vedere, mai putin unul singur. Acela omenesc, in care, dl Blanculescu ar dori sa se subinteleaga ca cele 15 procente diferenta sunt rodul intransigentei cu care lupta dansul impotriva criminalitatii economice organizate. La cea mai simpla analiza, aceasta supozitie cade insa in ridicol. Spre exemplu, daca luam de bune procentele enuntate (data fiind metodologia de calcul nedezvaluita), intelegem ca, in valoare absoluta, economia subterana cu care se lupta din greu, n-a inregistrat cine stie ce recul. Este simplu: daca avem in vedere valoarea PIB din 1998, adaugam procentele de crestere economica anuale pana in zilele noastre si corectam totul cu inflatia, se alege praful din raportarea dlui Blanculescu. Si aceasta, in conditiile in care nu putem pune nici o baza in procentele prezentate ca oglindind valoarea economiei subterane. Acestea, in functie de institutia care face estimarea, INS, Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor sau SRI, baleiaza pe o plaja larga, undeva intre 18 si 40 la suta din valoarea PIB. Nici gandita in termeni relativi scaderea invocata nu este exclusiv rodul muncii organelor de control. Este absolut firesc ca economia subterana (care nu poarta neaparat amprenta conspiratiilor criminalo-mafiote) sa detina un procent mare din PIB intr-o economie aflata in plina recesiune ca aceea a anului 1998. Cum la fel de natural este ca o parte din aceste activitati ce scapa contabilitatii nationale sa intre in legalitate, pe masura revigorarii economice si a imbunatatirii mediului de afaceri. Se pare insa ca reprezentantilor la varf ai autoritatii le plac formele fara fond, coruptia cu chip de fiara si dimensiuni incerte ascunsa prin tufisuri. Comparatii ce tradeaza pasiuni vanatoresti, dar nu folosesc nimanui. Graeme Justice, rezidentul Fondului Monetar International in Romania, aminteste, de exemplu, de ancheta asupra Fondului National de Investitii care stagneaza de 4 ani. Mega-escrocheria nu ar fi putut fi pusa la cale fara complicitatea reprezentantilor autoritatilor statului si iata cum fiara ar putea capata forma unor oameni in carne si oase... Lucrurile nu stau foarte diferit nici in ceea ce priveste o alta constanta negativa din economia romaneasca: arieratele. Pentru ca este foarte dificil, daca nu chiar imposibil de calculat nivelul real al volumului de neplati din economie si in acest domeniu, se sta pe teren alunecos. Ca sa ne pastram pe taramul comparatiilor cinegetice, nici fiara arieratelor nu are dimensiuni certe. Diferenta este ca, in acest domeniu, fondul vanatoresc este mult mai bogat si padurea deasa. Analistii economici cred ca o mare parte din cresterea economica din ultimul timp a fost insotita de o majorare semnificativa a arieratelor. Cu ce sa-mpusti fiara? Pana acum a avut loc doar o inghetare a datoriilor, o stergere generala de penalitati, poate s-o mai potoli foamea de indisciplina financiara din ograda statului. O parte din datoriile la utilitati a fost preluata la AVAS, curatindu-se inca putin din canalele infundate ale economiei. "Electrica" anunta ca sta cu mana pe intrerupator amenintand ca taie curentul rau-platnicilor, se inventeaza sisteme cu punctaje si teste grila, doar-doar vor intra banii in casierii. De altfel, arieratele isi au originea tot intr-o economie scapata de sub control, asa-anumita economie gri. In dreptul fiecarei actiuni concrete aferente masurii 29 din "To do list", pe numele ei "reducerea graduala a arieratelor si prevenirea cumularii de noi arierate", sta scris "realizat". Bine ar fi sa fie asa, "lupta" cu arieratele se desfasoara neintrerupt de prea mult timp. La modul cum vedem ca se fac bilanturile in Romania, un gand nu ne da pace: n-or fi doar povesti vanatoresti?