Povestea româncei care cere palatele CEC şi BNR

Alexandra Şuţu trăieşte la Milano din 1960. În România n-a mai fost de 35 de ani şi nici nu crede că mai are şanse să revină... Are 86 de ani, locuieşte la Milano şi poartă pe

Alexandra Şuţu trăieşte la Milano din 1960. În România n-a mai fost de 35 de ani şi nici nu crede că mai are şanse să revină...

Are 86 de ani, locuieşte la Milano şi poartă pe umeri o parte din istoria României. Nu şi-a mai văzut ţara natală de mai bine de 35 de ani. Alexandra Şuţu susţine că e singura descendentă în viaţă a familiei Şuţu şi e sigură că reîntâlnirea sa cu ţara nu va mai avea loc niciodată. De patru ani este ţintuită în casă, într-un scaun cu rotile. Nu îi trec prea mulţi pragul: doctorul, îngrijitoarea şi, din când în când, fiul, stabilit în Germania. În jurul său, Alexandra Şuţu are doar o mare de linişte şi amintiri: cărţi, fotografii şi obiecte dragi.

"Tata era Alexandru, doctor psihiatru. Bunicul, tot Alexandru, avea Spitalul Caritatea şi aproape 13 hectare vizavi de Spitalul Colţea. Străbuni-cul, de origine grea-că, a scris o istorie a Greciei. Un alt străbunic era fratele voievodului de pe vremea fanarioţilor", explică descendenţa sa Alexandra Şuţu într-o limbă română perfectă.

Franţa, Argentina...

"Sunt plecată din România din 1946, cu paşaport, cu bursă de studii în Franţa", îşi începe povestea Alexandra Şuţu, ca şi cum viaţa sa ar fi început în acel moment. Urmase studii politehnice la Bucureşti, fiind calificată ca inginer chimist. La doi ani după plecare, a obţinut cetăţenia şi a devenit refugiat politic. A lucrat într-o societate de alcool "de bun-gust", apoi a plecat în Argentina, împreună cu socrul şi soacra. "Am hotărât să mergem în Argentina, o ţară înfloritoare, bogată pe vremea lui Peron". Aici a trăit 12 ani. "Am lucrat şapte ani în societatea <> , între timp m-am despărţit de bărbat, aveam un copil..."

... şi Italia

În Italia a ajuns în 1960. "Nu am renunţat niciodată la cetăţenia română", spune ea. "Cum am ajuns la Milano? Trebuia să iau licenţa la streptomicină, eram delegată de la Buenos Aires, şi sunt singura care am luat licenţa asta. Voiam să mă întorc în Europa, pentru a oferi fiului meu posibilitatea să studieze", spune Alexandra Şuţu. La Milano se afla sediul central al societăţii de medicamente la care era angajată: "Am fost adusă aici ca specialistă în cortizoni şi antibiotice". Una dintre întâmplările pe care şi le aminteşte este aceea a naşterii fiului. Zâmbeşte. "Copilul l-am avut la 23 de ani, când eram încă la universitate. Mă durea tare burta, nu ştiam ce se întâmplă. Pisica a început să miorlăie… soacra a zis să mergem la clinică… Aşa a fost. La 11 noaptea am născut".

Ultima vizită în România, în 1972

Alexandra Şuţu locuieşte de 14 ani într-o casă închi-riată de la o companie de asigurări. De 15 ani are acelaşi doctor. La dentist se duce cu ambulanţa. Nu poate sta în picioare. Are osteoporoză. A căzut şi şi-a rupt femurul, iar când a fost vorba să fie operată, capătul femurului era aşa de găurit că nu putea ţine nici măcar un cui. La operaţie i-a atins nervul sciatic… şi acum nu se mai poate face nimic. Aşa s-au spul-berat speranţele de a mai vizita România… Înainte, pe vremea regimului comunist, nu şi-a putut vizita mama 23 de ani. Era pândită să se întoarcă să lucreze în ţară.

Deşi locuieşte într-o casă aflată doar la câteva sute de metri de biserica românească din Milano, Alexandra Şuţu nu are niciun fel de legături cu comunitatea românească. Nu cunoaşte pe nimeni, era prietenă bună cu Magda Iorga, fiica marelui istoric român, care trăia şi ea la Milano, dar care "s-a prăpădit". Alexandra Şuţu a văzut ultima dată România în 1972, ca delegată a societăţii "Le Petit".

Revendică bunuri de un miliard de euro

Alexandra Şuţu a trimis o notificare statului român în care cere să-i fie retrocedate bunuri în valoare de peste un miliard de euro. Sunt revendicate sute de mii de hectare de terenuri, însumând aproximativ 25% din suprafaţa Moldovei, Olteniei şi Dobrogei. Bucureştiul este un caz special. Printre clădirile vizate a fi retrocedate aici se numără imobilele în care funcţionează Banca Naţională a României - sediul central, CEC-ul, Ministerul Agriculturii, Spitalul Elias, Palatul Şuţu etc. De origine fanariotă, familia Şuţu a dat principatelor Moldovei şi Munteniei trei domnitori: pe Alexandru Şuţu, Mihail Şuţu şi pe fiul lui, Mihail Şuţu al II-lea.