Potopul pacatelor noastre

"Mai bine ne lua apa si pe noi", spune Ana. "Sa fi murit inecati, decat sa stam acum ca niste cersetori la mila altora". Femeia poarta hainele cu care era imbracata acum trei zile, cand suvoaiele au

"Mai bine ne lua apa si pe noi", spune Ana. "Sa fi murit inecati, decat sa stam acum ca niste cersetori la mila altora". Femeia poarta hainele cu care era imbracata acum trei zile, cand suvoaiele au sters de pe fata pamantului satul in care s-a nascut. Viitura i-a luat Anei casa si i-a inecat animalele. Nu a mai putut salva nimic din ceea ce a cladit in 71 de ani. "De ce?, de ce?", se vaita femeia, neputincioasa in fata urgiei naturii. Ochii ii sunt secati de lacrimi. Fara animale, Ana nu are din ce trai. Nici inainte nu traia in belsug, dar din laptele vandut putea macar sa-si mai cumpere o sticla de ulei si o punga de zahar de la oras. Cu porcul, trecea iarna. "Ne-a batut Dumnezeu!", scanceste femeia. "Ne-a pedepsit pentru pacatele facute si adunate de vreme. A trimis Dumnezeu potopul sa le spele", spune ea cu convingere. Asa scrie si in Biblie. Suvoiele i-au luat Anei si Cartea Sfanta. Pentru femeie este un semn. "Ne apropiem de sfarsitul lumii". Un prim-inginer al tarii a construit diguri, baraje, a deviat cursurile apelor, manat de megalomanie. Se pare ca e un pacat care se mosteneste din functie in functie. Un alt pacat este furtul, ca si tolerarea lui. O coloana de marmura in plus la vila politicianului de astazi inseamna cateva tone de beton in minus destinate consolidarii unui dig in calea apelor. Nici pacatul ambitiei desarte, de a transforma Romania intr-un stat cu o industrie poluanta, cu fabrici si uzine care, in cele din urma, au contribuit la transformarea stratului de ozon intr-o carpa de bucatarie, veche si gaurita, nu trebuie trecut cu vederea. Sa nu fii lacom, spune morala crestina si, de fapt, oricare alta morala. Nimeni nu mai tine socoteala sutelor de hectare de padure rase de pe coamele muntilor, dupa 1989, intr-un ritm si cu un spor care in alt context ar fi de invidiat. Ar fi fost paduri care ar fi putut diminua impactul ucigas al viiturilor. Nu am invatat nimic din experienta Banatului. Dezastrul s-a repetat in Moldova, Oltenia si o parte din Muntenia: diguri rupte pentru ca nu au mai fost consolidate, lipsa barcilor de salvare, dezorganizarea autoritatilor. De necontestat ca o catastrofa naturala nu poate fi tinuta in frau, exista insa posibilitatea ca urmarile ei sa fie diminuate. Noi am stat cu mana intinsa si la nemti, si la maghiari, asteptand ca pompele lor sa ne scoata apa din case. Nici acum Romania nu a cumparat aceste pompe, avand in vedere ca pericolul inundatiilor pluteste asupra intregii Europe. "De unde vom mai imprumuta acum pompe?", se intreaba omul simplu. Vina dezorganizarii nu si-o asuma nimeni, autoritatile pasandu-si gaina inecata in timpul inundatiilor. Si orgoliul, si minciuna sunt pacate. E pacat ce se afirma, ca a inceput reconstructia caselor in Banat, cand multi dintre sinistrati mai tremura de frig in corturi. E pacat sa se minta ca se dau ajutoare, cand multi dintre oamenii napastuiti n-au primit o coaja de paine si nici o sticla de apa. E un pacat numit sfidare ca unii dintre oficiali au venit cu jeep-ul sau cu elicopterul la malul campurilor inundate, spunandu-le oamenilor ca statul nu le va construi hoteluri. E pacat ca Guvernul s-a aratat dispus sa aloce bani pentru organizarea unor alegeri anticipate, bani care ar prinde bine miilor de sinistrati ramasi peste noapte sub cerul liber, fara nici o sursa de venit. Daca saracia este un pacat, fie ea mentinuta de o clasa politica de o valoare relativa, suntem vinovati. Din malul gros care va ramane in urma inundatiilor vor fi culesi vinovatii, unul sau altul. Ne-am obisnuit deja sa cada diguri, dar nici un cap. Oricum, imaginea pe care o arata Romania in acest moment - o tara care necesita un plus de ajutor - nu va face decat sa sperie cetatenii Uniunii Europene, deja ingrijorati de banii pe care trebuie sa ii scoata din buzunar pentru romani si bulgari. Privita din exterior, imaginea Romaniei dupa inundatii, nu este decat o intruchipare a haosului. Totodata, e pacat ca o opozitie, si ea cu pacate la activ, speculeaza greseala Guvernului, privind oamenii napastuiti si nemultumiti ca o prada electorala. Romania este sub ape si nu e o metafora. Purtam aceasta cruce cu totii in spate.