Potop de foc peste Orient

De cealaltă parte a frontierei, în Israel, ploile de rachete nu contenesc.În cea de a şaptea zi a ofensivei, nu s-a consemnat niciun gest ori vreo declaraţie fermă care să ducă la încetarea

De cealaltă parte a frontierei, în Israel, ploile de rachete nu contenesc.
În cea de a şaptea zi a ofensivei, nu s-a consemnat niciun gest ori vreo declaraţie fermă care să ducă la încetarea focului. În atare condiţii, analiştii se tem de o criză umanitară datorată exodului a zeci de mii de libanezi din localităţile lor bombardate şi distruse, îndeosebi în sud. Dar atacurile s-au extins şi în nord, ieri-dimineaţă, de pildă, fiind atacat chiar şi anticul oraş Byblos, aflat în zona creştină, la 35 km nord de Beirut. Mai nou, Tsahal - armata israeliană - şi-a extins bombardamentele şi asupra armatei libaneze. Raidurile au vizat cazărmile de lângă Beirut ale armatei, fiind ucişi cel puţin nouă soldaţi, aeroportul internaţional, care e închis deja, fiind avariat, periferia sudică a capitalei libaneze, care e bastionul Hezbollahului, şi convoaiele de camioane din "ţara Cedrilor". În acest context s-a semnalat un caz special, care nu e singular. Astfel, armata israeliană i-a somat pe locuitorii unui sat din sudul libanez să-l evacueze până ieri dimineaţa. Însă toţi cei din Aita-Ach-Chaab au refuzat să plece pentru că nu aveau camioane şi, mai ales, întrucât nu aveau garanţia că nu vor fi bombardaţi pe drum. Ei invocau cazul sătenilor din Maruahin, unde, 28 de persoane, dintre care 11 copii, au fost ucise într-un bombardament aerian, în timp ce fugeau la bordul unei camionete.

Vocile diplomaţilor, acoperite de zgomotele armelor
La rândul său, Hezbollahul n-a stat cu mâinile în sân: la Haifa, în nordul Israelului, alarmele sună des, prefaţând ploile de rachete. Luni, 13 persoane au fost rănite de zecile de rachete Road 2 şi 3, de fabricaţie iraniană. Salve de rachete s-au tras şi asupra Safed. Apreciind că războiul va mai dura, Israelul a mobilizat ieri parţial trei batalioane de rezervişti. Aceştia au şi fost trimişi în Cisiordania, spre a înlocui soldaţii armatei regulate, trimişi la frontiera nordică. Pe acest fundal e greu de crezut că demersurile diplomatice vor avea succes. E cazul propunerii lui Kofi Annan, secretarul general al ONU, vizând instalarea unei forţe multinaţionale la frontiera libanezo-israeliană. Tel Avivul nu pare să agreeze deloc ideea, SUA nu se pronunţă, şi se opun chiar unei încetări a focului, iar Jacques Chirac vorbeşte de "mijloace coercitive" pentru a asigura stabilitatea în sudul libanez. Pe scurt, se remarcă o intensă activitate diplomatică privind criza actuală, dar, cel puţin la prima vedere, vocile nu se aud din cauza zgomotului asurzitor al armelor.