Satu Mare: Portret - Ioan Salah Mahdi, primul om care l-a tradus pe Eminescu în arabă

A fost premiat de ambasada Irakului pentru merite culturale deosebite, a locuit patru ani într-un spital pentru că n-avea unde și trăiește vânzându-și cărțile

“Am fugit din Irak în 1975, a venit la mine poliția Irakiană și mi-a cerut să mă revanșez față de regim scriindu-i cîteva ode lui Saddam. Le-am spus că nu sunt pantofar, să scriu după măsură, și m-au bătut. Am plecat din Bagdad cu trenul, cu un pașaport cu data nașterii falsificată, nu m-ar fi lăsat să plec”, își amintește cu tristețe poetul. Avea 20 de ani când a ajuns în Turcia. Aa trecut în Bulgaria și a ajuns în România, voind să se stabilească în Polonia. Ajuns în Cișmigiu, a avut prima întâlnire cu muzica românească, a mâncat mititei și a băut bere, renunțând definitive la ideea de a-și continua călătoria spre Varşovia. Din 1980 a fost angajat al Ambasadei României în Yemen timp de 6 ani, iar după revoluție a devenit patron. A deschis firma Babilon și și-a cumpărat un apartament, pe care l-a trecut pe numele amantei. Ulterior, femeia a vândut apartamentul, lăsându-l sărac lipit.

Poetul a făcut și pușcărie. A intrat în închisoare în 1997, fiind condamnat pentru evaziune fiscală. O parte dintre amintirile de după gratii se regăsesc, stilizate, în volumul „Lupii din celulă urcă în cer”.  În închisoare a editat revista Gazeta Volantă, în care a publicat alături de alți pușcăriași poezii și proze. Prietenia cu preotul din puşcărie l-a convertit și a renunțat la religia musulmană în favoarea celei Ortodoxe. A fost botezat chiar în capela penitenciarului, primind numele Ioan.

În 2003 a fost premiat de Saad H. Majid, ambasadorul Irakului în România, cu un Rolex pentru merite culturale deosebite, după ce a tradus pentru prima oară Luceafărul, Miorița și surâsul Hiroșimei în limba arabă. A vândut bijuteria să nu moară de foame. “Locuiam la Spitalul Orășenesc Negrești Oaș, n-aveam casă, n-aveam nimic, decât niște volume de poezii” povestește Salah. Poetul își amintește de cei patru ani în care a locuit în spital ca una dintre cele mai fericite perioade din viața lui. S-a recăsătorit cu o asistentă din spital iar amintirile din acea perioadă le-a publicat în volumul “Spitalul Orășenesc”. 

Luna viitoare va ieşi de sub tipar un nou volum semnat Ioan Salah Mahdi, “Poeme lirice”, care cuprinde 30 de poeme eminesciene și traducerea lor în arabă, la editura Princeps din Iaşi. Acum, Salah trăiește din vânzarea propriilor sale cărți, dar soarta lui s-ar putea schimba. Poetul ar putea fi numit atașat cultural la Ambasada Irakului în România. „Am o promisiune din partea ambasadei în acest sens, aștept aprobarea Ministerului Culturii din Irak. Vedem ce va fi” spune poetul.   


Întrebări şi răspunsuri

La care volum ţii cel mai mult dintre cele pe care le-ai publicat?

Când ai mai mulţi copii, îi iubeşti pe toţi, mi-e greu să-ți răspund. Toate, e mai simplu așa. (...) Parcă totuși cel mai mult îmi place primul, Căderea stelelor în Babilon, m-a marcat greu atunci prima intervenție americană în Irak.

Care a fost cel mai greu moment din viața ta?

În 2006 am fost sa îmi văd familia în Bagdad. Abia am trecut de granița cu Siria și a explodat o mașină capcană. Am renunțat la călătorie și ne-am văzut până la urmă în Siria, au venit ei din Bagdad la mine. A fost greu, voiam să-mi revăd locurile în care am copilărit.

Ce-i place

“Îmi plac literatura, arta, pictura, că mai și pictez, îmi place mult poezia contemporană și oamenii buni. Sunt câțiva oameni cărora le datorez mult, precum poetul George Vulturescu, părintele Nicolae Stoia sau dr. Mihai Pop,  fără de care mi-ar fi fost mult mai greu decât mi-a fost” spune Salah.

Ce nu-i place

“Nu-mi plac multe, dar sunt supărat pe România dintr-un singur motiv. Am o sentință din 2003 prin care ar trebui să-mi primesc înapoi casa și tablourile, aveam o pictură de la 1848 și alte aproape 30 cceva mai noi, pe care nu le- am recuperat nici în ziua de azi” afirmă poetul. 

Profil

Născut: 17 martie 1955, langa zidurile Babilonului
Studii: Facultatea de drept a Universității Babes-Bolyai Cluj Napoca
Activitate: Două volume de proză și cinci de poezie, traduceri
Stare civilă: Căsătorit, un băiat de 30 de ani, patru frați și o soră în Bagdad.