Porţile de Fier vor opri viitura la graniţele României

Toate eforturile de prevenire a inundaţiilor se îndreaptă, în acest moment, către Dunăre, unde debitele sunt duble faţă de nivelul pe care ar trebui să-l aibă fluviul în această perioadă

Toate eforturile de prevenire a inundaţiilor se îndreaptă, în acest moment, către Dunăre, unde debitele sunt duble faţă de nivelul pe care ar trebui să-l aibă fluviul în această perioadă a anului. Ieri, viitura ajunsese la Budapesta, în Ungaria, iar peste două zile, ea va intra pe sectorul românesc. În continuare, prognozele nu sunt favorabile, aşteptându-se debite de până la 14.000 de metri cubi pe secundă. Specialiştii speră, totuşi, ca la Porţile de Fier, viitura să fie atenuată.

Apa iese din pământ în Brăila
În judeţul Brăila, creşterea nivelului Dunării a provocat şi ridicarea pânzei freatice. Pe mai mult de 500 de hectare de teren, pânza freatică a ajuns la suprafaţă, apa bălteşte pe câmp, iar culturile agricole ar putea fi compromise. În digul Noianul-Chişcani, de pe malul stâng al fluviului există eroziuni puternice, în digul Vărsătura sunt infiltraţii, determinate tot de ridicarea pânzei freatice. La confluenţa râului Siret cu Dunărea, în judeţul Galaţi, au fost inundate mai multe curţi din cartierul Barboşi. Acestea erau amplasate chiar în albia majoră a Siretului. În zona şantierului Naval Galaţi au fost inundate curţile a 16 gospodării. În judeţul Ialomiţa, pe braţul Borcea se menţine o zonă critică pe o lungime de 450 m din incinta îndiguită Borcea de Jos. Pe râurile Ialomiţa şi Prahova, cotele se situează sub nivelurile periculoase, iar evoluţia cotelor pe braţul Borcea este atent monitorizată.

Digurile au fost consolidate
Înarmaţi cu saci cu pământ, muncitorii încearcă să stăvilească Dunărea. După două săptămâni în care digurile au fost solicitate la maximum, acum în unele zone acestea sunt pe punctul de a ceda. În Galaţi, la digul Bădălan, aflat în administrarea Apelor Române, a fost făcută o protecţie de taluz, din împletitură de fascine pe pari şi umplutură de pământ compactat. În Tulcea, la digul Ciulinet-Isaccea, se lucrează la supraînălţarea digului şi consolidarea cu pari şi saci cu pământ, iar la digul amenajării piscicole Murighiol, în amonte de cherhana, au fost puşi saci cu pământ. La digul 23 August-Grindu se lucrează la supraînălţare, iar la cel de la Mila 23, din 1 aprilie, a fost adus un utilaj de intervenţii. Consiliul Local Nufăru a acţionat, în incinta Ilganii de Jos, la supraînălţarea digului cu 40 de centimetri, pe o lungime de 150 de metri, iar în incinta Nufăru-Victoria a fost supraînălţat digul cu saci cu pământ.

Pagube de 90 miliarde de lei
De la începutul anului, inundaţiile au afectat 34 de judeţe. Apele nu au provocat victime omeneşti, în schimb au afectat peste 1.000 de locuinţe, mii de gospodării şi zeci de hectare de teren agricol, producând pagube de 90 miliarde de lei vechi. S-au produs, în total, 231 de alunecări de teren, generate de precipitaţii şi de structura terenurilor, atât în intravilan, cât şi în extravilan, cele mai multe dintre ele înregistrându-se în judeţele Gorj, Vâlcea şi Buzău. Ion Sandu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, a declarat că, până la sfârşitul săptămânii, ANM nu va emite nicio atenţionare, deoarece precipitaţiile nu vor depăşi 25-30 de l/mp.