Populismul de presă

Nu cumva le spunem prea des oamenilor ceea ce vor să audă? Nu sunt fan Ludovic Orban. Dimpotrivă, consider că la ora aceasta n-ar mai fi trebuit să fie ministru, după şirul de chifle şi

Nu cumva le spunem prea des oamenilor ceea ce vor să audă?

Nu sunt fan Ludovic Orban. Dimpotrivă, consider că la ora aceasta n-ar mai fi trebuit să fie ministru, după şirul de chifle şi gogoşi produs în legătură cu accidentul. Lasă că nici cu primarul general Adriean Videanu nu mi-e ruşine ! Deşi avea tot dreptul să-şi ia concediu, i-a lipsit curajul de a recunoaşte din prima clipă că nu se afla în ţară în ziua viscolului. Eschiva, în loc să-l ajute, mai rău l-a afundat în penibil.

Şi totuşi, am resimţit un sentiment de solidaritate cu cei doi, invitaţi sâmbătă după-amiază la emisiunea Corinei Drăgotescu de pe Realitatea TV. Ştiţi păpuşile pe care angajaţii din Japonia şi Coreea sunt lăsaţi să-şi verse năduful.

Când şeful îi enervează, îi trag manechinului doi pumni în gură, apoi, calmaţi, se întorc la lucru. Asta au fost sâmbătă Orban şi Videanu: doi saci de box întru răcorirea poporului nervos din pricina nămeţilor.
Şi acum vorbim despre presă. Avem datoria să-i cerem socoteală ministrului transporturilor pentru orice întârziere în programele de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii.

Trebuie să-l criticăm pe primarul general al Capitalei fiindcă nu are soluţii de uşurare a traficului în perioada unor lucrări urbanistice altfel necesare. Ne spune că va încerca ceva din martie 2008. De ce nu din 2005? Şi mai sunt o mie şi unu de motive pentru care cei doi ar merita critici.

Dar nu-i putem cere ministrului ca avioanele să plece la secundă când afară viscoleşte. Şi nici primarului general ca în plină iarnă să se circule precum vara, într-un oraş proiectat pentru de zece ori mai puţine maşini decât în prezent. Nu-i putem pune la stâlpul infamiei pentru ceea ce nu le stă în putere, oricât i-am ameninţa cu votul popular. Ministrul transporturilor nu trebuie să facă PR pentru companiile aviatice. Nici primarul general nu trebuie să dea la lopată. Nici şeful guvernului nu trebuie să stea la coada vacii. Şi nici şeful statului nu trebuie să se ocupe cu strânsul gunoiului. Îi plătim pentru munci cu mult mai calificate.

În presă, criticăm adesea - şi pe bună dreptate - populismul politicienilor. Dar nu cumva, la rândul nostru, le spunem prea des oamenilor ceea ce vor să audă şi nu ceea ce ar trebui să audă, chiar dacă nu le-ar conveni? Sigur că este mai uşor aşa, dacă nu şi mai rentabil. Dar, atenţie: cu cât ridicăm miza populismului mediatic, cu atât ridicăm şi aşteptările publicului. Până unde? Până într-acolo încât acesta, dezamăgit de nişte autorităţi "impotente", va ajunge să-şi dorească un regim cu adevărat de mână forte. Şi care, odată instalat, nu se va comporta deloc aşa cum i-ar plăcea presei. Ba, din contră, va face orice să-i astupe gura.