Poluarea afluenţilor modifică fauna Dunării

Doi cercetători români au acceptat să dezvăluie care au fost cele mai inedite experienţe trăite cu ocazia monitorizării fluviului Expediţia Internaţională a Dunării "Joint Danube

Doi cercetători români au acceptat să dezvăluie care au fost cele mai inedite experienţe trăite cu ocazia monitorizării fluviului

Expediţia Internaţională a Dunării "Joint Danube Survey 2", care a parcurs 2.000 de km, trecând prin 11 ţări, a fost considerată cea mai complexă acţiune ştiinţifică de supraveghere şi monitorizare a fluviului de până acum.

Oamenii de ştiinţă din ţările riverane au lucrat cot la cot pe cele două nave ale expediţiei. Toţi au ţinut şi jurnale de bord, din care Carmen Hamchevici şi Gabriel Chiriac ne-au împărtăşit câteva experienţe.

Expediţia a început la jumătatea lunii august la Regensburg în Germania şi a străbătut Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Moldova, Ucraina şi România, finalizându-se la Tulcea.

Miza acestei acţiuni a fost definirea problemelor concrete ale Dunării, mai ales în apropierea construcţiilor şi complexurilor energetice care au afectat apa şi mediul acvatic. Chimiştii, biologii şi hidromorfologii au recoltat zilnic probe din principalii afluenţi ai Dunării.

Dispozitive inedite de recoltare

Carmen Hamchevici este chimist în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului şi a făcut parte din echipa românească de specialişti, având şi experienţa acumulată în 2001, când a participat la o expediţie similară. Comparând cele două experienţe, Carmen Hamchevici consideră că, anul acesta, acţiunea a avut un grad mult mai mare de complexitate.

S-au recoltat în premieră pentru fluviul Dunărea probe biologice de macronevertebrate cu ajutorul dispozitivului de air-lift, dispozitiv creat şi operat la bord în cea de-a doua parte a expediţiei de ing. Richard Niederreiter, din Austria.

Acest dispozitiv este folosit doar în Austria şi Cehia şi cu ajutorul lui se recoltează nevertebrate de la adâncimi mari, neaccesibile altor dispozitive. Stocul piscicol şi de ihtiofaună este, se pare, afectat de poluare, multe dintre animale prezentând modificări genetice evidente (culoare schimbată, aripioare lipsă etc).

Dormitor inaccesibil

"Am întâmpinat şi numeroase dificultăţi: nivelul ridicat al apei Dunării a făcut imposibilă recoltarea pentru câteva zile la începutul expediţiei. Apropierea celor două vapoare - cel laborator, Argus şi cel suport, Szechenyi - s-a făcut cu dificultate, fapt ce i-a determinat pe câţiva membri ai echipei internaţionale să-şi petreacă nopţile dormind în laborator, pe scaune sau pe podeaua laboratorului.

Au fost condiţii meteo dificile, cu ploi şi vânt puternic, temperaturi de 7 grade Celsius, ceea ce a îngreunat foarte mult încărcarea probelor în maşină. De exemplu, punctul de oprire de la graniţa Slovaciei cu Ungaria - Komarno/Komarom - unde încărcarea a peste 200 de probe s-a făcut peste un zid de beton de aproximativ doi metri. Pe întreg parcursul expediţiei, operaţiunea de încărcare şi expediere a probelor s-a făcut cu ajutorul echipajului de marinari de pe vasul maghiar Szechenyi", povesteşte Carmen Hamchevici.

Munca în laborator, mai mult noaptea

Ziua curentă de lucru începea la ora 7.30 şi, în general, programul de recoltări cuprindea trei secţiuni transversale - mal stâng, mijlocul apei şi respectiv mal drept. Având în vedere complexitatea recoltărilor biologice, timpul alocat pentru o singură secţiune a fost de circa trei ore.

După recoltarea propriu-zisă, urma determinarea indicatorilor, atât din punct de vedere chimic, cât şi biologic. Pentru alţi indicatori, probele erau conservate corespunzător şi stocate în frigiderele special etichetate, în funcţie de laboratoarele-ţintă.

Totodată, la fiecare punct de recoltare, se efectua colectarea de materii în suspensie prin intermediul unei centrifuge de mare putere, operaţie căreia i se acorda un interval de timp cuprins între două şi patru ore, în funcţie de transparenţa coloanei de apă. Seara, după încheierea recoltărilor şi a determinărilor, datele şi rezultatele produse în ziua respectivă erau înscrise în fişierul special şi transmise în timp real către site-ul ICPDR de la Viena, pentru a fi puse la dispoziţia publicului.

Multe dintre analize au relevat poluanţi care dispar greu din ape, dar s-au luat şi probe de apă curată, fapt care i-a făcut mai optimişti pe cercetători. Lucrul se încheia târziu în noapte, pe la 2.00-3.00. Atunci începea munca la jurnal.

Trebuia relatat modul în care a decurs ziua de lucru, cu toate întâmplările ei, pentru a putea fi realizat un jurnal zilnic al expediţiei, însoţit de fotografii relevante pentru subiect. Zilele de lucru au fost mult mai aglomerate şi mai complicate atunci când soseau probele de pe afluenţii selecţionaţi, recoltate de către echipele naţionale. Aceste probe trebuiau luate în lucru imediat şi, de obicei, ora de începere a acestei activităţi era ora 22.30-23.00, iar cea de încheiere era 3.00-3.30.

Afluenţii, duşmanii Dunării

Gabriel Chiriac a făcut, de asemenea, parte din echipa românească, fiind biolog în cadrul aceluiaşi institut. "Ca specialist în macronevertebrate, pot spune că recoltarea cu air-liftul a fost surprinzătoare. Până la această expediţie, nu am mai lucrat cu acest dispozitiv. Cu ajutorul lui au fost recoltate o serie de animale rare în Dunăre.

În general, recoltarea peştilor a fost o provocare, pentru că s-a făcut prima dată, s-a recoltat şi ziua, şi noaptea, s-au folosit mai multe dispozitive. Calitatea apei a fost apreciată în mai multe secţiuni tocmai prin producţia bogată de peşti recoltaţi - mihalţul în Olt şi în Prut, dar şi fusar, văduviţă sau morunaş din Prut", spune Gabriel Chiriac.

Rezultatele complete ale analizelor se vor finaliza în primăvara anului viitor, până atunci oamenii de ştiinţă au la îndemână doar doar câteva constatări. "Ca o primă remarcă în urma determinărilor efectuate la bord pot menţiona gradul mai ridicat de poluare pe unii afluenţi de pe tronsonul mijlociu şi inferior al Dunării, cât şi influenţa deversării de apă uzată orăşenească insuficient sau total neepurată", e de părere Carmen Hamchevici.

"În general, apele Dunării sunt în stare ecologică bună. Dar pe tronsoane scurte, Dunărea este afectată de activităţile antropice riverane sau de aportul afluenţilor. Râul Argeş, de pildă, este foarte poluat, în timp ce Prutul este în stare ecologică bună", conchide Gabriel Chiriac.

>> Inedită a fost efectuarea unei operaţiuni speciale - extracţie în faza solidă - simultan cu prelevarea de materii în suspensie. Această operaţie a fost efectuată în premieră pentru un curs de apă curgătoare.

Carmen Hamchevici, chimist