Polonia provoacă Europa

Summitul de la Bruxelles, consacrat Constituţiei europene, se anunţă tensionat din cauza vetoului Varşoviei. Liderii UE promit că nu vor părăsi reuniunea până nu găsesc o soluţie la

Summitul de la Bruxelles, consacrat Constituţiei europene, se anunţă tensionat din cauza vetoului Varşoviei. Liderii UE promit că nu vor părăsi reuniunea până nu găsesc o soluţie la impasul în care se află tratatul

Una din cele mai tensionate întâlniri ale liderilor Uniunii Europene începe astăzi, la Bruxelles, Polonia refuzând să accepte un viitor tratat constituţional care ar da prea multă putere statelor bogate, în frunte cu Germania. România ar fi avantajată de varianta Poloniei, dar preferă să ţină partea celor puternici şi să nu se expună ameninţărilor cu sancţiuni financiare, aşa cum riscă guvernul de la Varşovia.

"Noi înţelegem poziţia Poloniei, nu se poate vorbi de condamnare sau de..., dar este o propunere la care până acum nu am marşat. Noi mergem pe sistemul asupra căruia celelalte ţări din UE şi-au dat deja acordul", a declarat, recent, la Radio România Actualităţi, ministrul afacerilor externe, Adrian Cioroianu. El a recunoscut însă că "poate în termeni strict cantitativi, o astfel de propunere ne-ar avantaja". Totuşi, potrivit lui Cioroianu, dacă propunerea poloneză ar fi luată în dezbatere, s-ar da înapoi procesul de adoptare Tratatului Constituţional European.

În rest, poziţia României se limitează la chestiuni oarecum formale: doreşte ca Uniunea Europeană să aibă drapel, monedă şi imn. În plus, oficialităţile de la Bucureşti sunt dispuse să facă "o concesie" şi să renunţe la termenul de "constituţie" din tratatul european.

O problemă care va fi discutată în aceste zile la Bruxelles se referă la situaţia din Kosovo, unde România are o poziţie diferită de majoritatea statelor din UE. "Soluţia este să nu depindă de un termen anume, să nu dăm un termen pentru soluţionarea dosarului Kosovo, ci, pe cât posibil, să urmărim beneficiile pe care le poate aduce o soluţie care să conducă la consolidarea stabilităţii regionale", a arătat Cioroianu. Recent, emisarul ONU Martti Ahtisaari a declarat că, oricum, această provincie îşi va obţine independenţa în acest an.

Băsescu şi Tăriceanu, forţaţi să stea împreună

În ultimii doi ani, delegaţia bicefală română a oferit un adevărat spectacol la Bruxelles. La o conferinţă de presă comună, în 2005, Băsescu a cerut ziariştilor să oprească reportofoanele şi să ignore afirmaţiile premierului Tăriceanu. Dacă până în 2006 cei doi circulau, uneori, cu acelaşi avion, în martie 2007, când confruntările politice erau la apogeu, Tăriceanu a refuzat să se mai cazeze, ca de obicei, la hotelul la care stătea şi Băsescu şi, în ultima clipă, s-a mutat într-o altă locaţie.

Reuniune-maraton, până la consens

Angela Merkel, cancelarul Germaniei - ţară care deţine preşedinţia UE - este hotărâtă ca niciun şef de stat sau de guvern să nu plece acasă până când nu se ajunge la un acord referitor la tratatul constituţional. În consecinţă, reuniunea s-ar putea prelungi până vineri noaptea sau chiar sâmbătă. O întâlnire aproape la fel de tensionată ca cea de azi a avut loc în decembrie 2005, când a fost discutat bugetul Uniunii pe 2007-2013. O decizie a fost luată abia în cea de-a doua zi a discuţiilor, mult după miezul nopţii. Două, trei luni mai târziu, Parlamentul European şi-a exercitat una dintre puţinele atribuţii pe care le are şi a respins proiectul de buget pe care liderii UE îl negociaseră cu atâta dificultate.

Sistemul "dublei majorităţi" versus sistemul "rădăcinii pătrate"

Cea mai mare problemă a summitului UE care începe mâine la Bruxelles pare a fi disputa dintre Polonia, susţinută numai de Cehia - pe de o parte, şi restul UE - pe de altă parte, în jurul sistemului de vot care stă la baza deciziilor importante în Consiliul Uniunii Europene.

Tratatul prevede înlocuirea actualului sistem de vot al "majorităţii calificate" cu sistemul "dublei majorităţi". Polonia propune în schimb un alt sistem de vot, cel al rădăcinii pătrate".

- Actualul sistem de vot, al "majorităţii calificate", acordă fiecărei ţări un număr diferit de voturi, din totalul de 345. Criteriul de bază este numărul populaţiei, însă sistemul favorizează ţările mici. Actualmente, ţările cu cele mai multe voturi în Consiliul UE sunt: Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie - câte 29 de voturi; Spania şi Polonia - 27 de voturi; România - 14 voturi; Olanda - 13 ; Belgia, Cehia, Grecia, Ungaria, Portugalia - 12.

Restul ţărilor au 10 voturi sau mai puţin. Actualmente, Polonia are cu numai două voturi mai puţin decât Germania, deşi populaţia Poloniei este sub jumătate din cea a Germaniei: 38 milioane de cetăţeni polonezi, faţă de cei 82 milioane de cetăţeni germani.

- Sistemul de vot al dublei majorităţi, propus de tratatul european ce urmează a fi discutat la summitul de astăzi, prevede că deciziile importante se vor lua cu aprobarea a cel puţin 55% din statele membre (adică 15 ţări), reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE. Polonia argumentează că sistemul va favoriza ţările cu populaţie mare, cum sunt Franţa, Germania, Marea Britanie sau Italia.

Acest sistem va duce aproape la dublarea numărului de voturi al Germaniei, comparativ cu cel al Poloniei, însă va reflecta mai bine proporţia dintre numărul cetăţenilor celor două ţări.

- Sistemul de vot al "rădăcinii pătrate", propus de Polonia, este bazat pe calculul rădăcinii pătrate din numărul populaţiei fiecărei ţări, în milioane. Inventat de matematicianul britanic Lionel Penrose, pentru ONU, sistemul rădăcinii pătrate are scopul de a asigura fiecărei ţări o influenţă proporţională cu numărul populaţiei. Acest sistem ar da Germaniei nouă voturi, iar Poloniei, şase. (Ana-Maria Vieru)

Angela Merkel, cel mai puternic lider

Cancelarul german Angela Merkel (foto) este pe primul loc în ceea ce priveşte o conducere puternică a UE, potrivit unui sondaj realizat de fundaţia germană Bertelsmann, în 14 din cele 27 de ţări ale UE. Circa 28% consideră că Merkel ar trebui să-şi asume o conducere energică. Pe locul al doilea se află preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu 20%, pe locul al treilea preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, cu 15%, urmat de Gordon Brown, viitorul premier britanic, cu 14%. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 13.840 de persoane.

Obiecţiile fraţilor Kaczynski, cauzate de prejudicii istorice

Sub mandatul fraţilor Kaczynski, relaţiile dintre Germania şi Polonia s-au deteriorat, ajungând la un nivel de animozitate similar cu cel dinaintea căderii Cortinei de Fier, scrie AP. Obiecţiile Poloniei la sistemul de vot propus de Germania, în calitate de deţinătoare a preşedinţiei UE, şi-ar putea avea rădăcina în rivalitatea istorică cu vecinul său de la Vest. Premierul Jaroslaw Kaczynski şi preşedintele Lech Kaczynski au "o mulţime de prejudecăţi împotriva Germaniei", afirmă Pawel Swieboda, directorul grupului de experţi "DemosEuropa", din Varşovia. "Tatăl lor s-a luptat cu naziştii în 1944, iar gemenii, născuţi în 1949, au fost influenţaţi de naţionalismul alimentat de poveştile de familie şi de suferinţa din timpul războiului. Faptul că Germania are cel mai mult de câştigat din noul sistem de vot a făcut ca Polonia să îşi îndrepte criticile către Berlin", spune Swieboda. Angela Merkel, care şi-a făcut un scop personal din asigurarea unui consens la summitul care începe astăzi, a pus gaz pe foc, sfidând Varşovia, prin neincluderea, iniţial, a sistemului de vot pe lista "subiectelor fierbinţi". Marţi, cabinetul german şi-a revizuit însă poziţia, realizând o nouă listă a temelor de dezbatere la summit, în care este menţionată solicitarea Poloniei.