Poliţistul de patrimoniu, trimis cu bastonul în stradă

Poliţistul de patrimoniu al judeţului şi-a dat demisia după ce a fost trimis să păzească urnele de vot, la alegeri, sau să liniştească spiritele la meciurile de fotbal dintre "U" şi CFR

Poliţistul de patrimoniu al judeţului şi-a dat demisia după ce a fost trimis să păzească urnele de vot, la alegeri, sau să liniştească spiritele la meciurile de fotbal dintre "U" şi CFR

Ex-inspectorul Cosmin Rusu, singurul poliţist de patrimoniu din judeţul Cluj, dezvăluie într-un interviu de ce a renunţat la funcţie după un an şi opt luni de muncă.

Adevărul: Cum aţi ajuns să faceţi lucruri ce nu aveau legătură cu patrimoniul?

Pentru că în instituţia numită Poliţia Română sunt nişte axiome după care aceasta funcţionează. Una este: nu pui întrebări la indiferent ce ţi se spune.

Dacă ţi se spune: "du-te şi păzeşte galeria echipei de fotbal", degeaba spun eu că patrimoniul şi cei care îşi dau cu steagurile în cap nu au nici în clin nici în mânecă. Te duci şi păzeşti. Sunt alegeri, te duci în vârful muntelui şi stai lângă urnă. Sunt 25 de moşi şi de băbuţe care votează acolo, te uiţi o zi întreagă la urnă, să nu vină extraterestrul să o fure.

Pe ce considerent aţi fost trimis în astfel de misiuni?

Au fost evenimente de "siguranţă naţională", cum ni s-a spus.

Aţi avut dosare în lucru?

Nu. Ca să poţi să faci un dosar pe această linie, aveai nevoie de foarte multe expertize, procese verbale, constatări făcute de instituţii direct responsabile de patrimoniu: Direcţia Judeţeană de Patrimoniu, Inspectoratul de Stat în Construcţii, primăria.

Or, fiecare dintre aceste instituţii, din propriile motive, ezita să intre pe terenurile acestea mişcătoare. Mă refer acum la municipiul Cluj-Napoca. Toată lumea ştie că în centru sunt proprietari sau chiriaşi de clădiri oameni cu mulţi bani, cu multe interese...

De ce n-aţi dat nicio amendă?

M-am ferit să dau amenzi şi spun şi de ce. Dacă eu dădeam o singură amendă, toate celelalte instituţii spuneau "dă poliţia amenzi, pe noi nu ne interesează". Ori, eu ar fi trebuit să mă ocup de infracţiuni la adresa patrimoniului semnalate în primul rând de către reprezentanţii acestor instituţii.

Dacă ei ar fi dat două-trei amenzi în centru, să audă cineva de pe o stradă că vecinul a luat amendă 2.000 de euro pentru că şi-a schimbat tâmplăria de la ferestre, neobţinând în prealabil avizul Direcţiei pentru Cultură, s-ar fi gândit de două ori dacă să facă acel lucru sau nu.

Şi atunci de ce credeţi că s-a înfiinţat postul de poliţist de patrimoniu?

Din punctul meu de vedere trebuia bifat, să fim aliniaţi cu celelalte state europene.

Şeful IPJ Cluj: "Suntem la poliţie, nu la muzeu"

Comisarul-şef Ioan Păcurar, şeful IPJ Cluj, susţine că orice poliţist care a depus jurământul este obligat să participe la activităţile de siguranţă publică, atunci când este cazul. "Dânsul a crezut că vine la muzeu, nu la poliţie. Nu a jurat să găsească numai infractori de patrimoniu", a motivat Păcuraru.

În ceea ce priveşte lipsa de activitate a fostului poliţist, şeful IPJ Cluj susţine că acesta nu era în măsură să dea amenzi, ci să propună soluţii procedurale, pentru continuarea investigaţiilor de către procuror. "Probabil nu l-a satisfăcut ce a găsit aici", a conchis comisarul-şef.

Poliţişti cu studii de istorie

Serviciul de Protejare a Patrimoniului Cultural Naţional a luat fiinţă în urmă cu doi ani, fiecare judeţ având distribuit în organigramă câte un post. Printre criteriile de selecţie se numără şi licenţa în istorie.