Politicile economice ale guvernului, criticate din nou de Banca Naţională

Creşterea cheltuielilor bugetare şi orientarea greşită a ajutoarelor sociale - principalele pericole pentru dinamica economiei. Observând evoluţiile din ultima perioadă, guvernatorul BNR a

Creşterea cheltuielilor bugetare şi orientarea greşită a ajutoarelor sociale - principalele pericole pentru dinamica economiei.

Observând evoluţiile din ultima perioadă, guvernatorul BNR a identificat o serie de factori mai vechi, dar şi mai noi, care pot frâna creşterea economiei. Cei mai mulţi dintre aceştia provin din politicile şi măsurile guvernamentale, care au condus inclusiv la creşterea deficitelor.

Pe lângă problemele create de evoluţiile cursului de schimb valutar (în special, aprecierea leului) sau scumpirile care duc la creşterea inflaţiei, Mugur Isărescu a semnalat şi deficienţele politicii fiscale şi de venituri a guvernului.

"Optimul realist în lipsa unei posibilităţi ca majorarea salarială să fie mult mai temperată este o politică fiscală mult mai strânsă, dublată de întăriri ale politicii monetare", a declarat guvernatorul BNR, prezent la o reuniune organizată de Unimpresa - asociaţia investitorilor italieni din România. Isărescu a mai spus că sunt necesare politici de venituri "mult mai strânse", dar şi restructurări pe piaţa forţei de muncă.

Atenţie la aprecierea leului!

"Mesajul BNR este clar. Nu se mai poate realiza niciun progres numai ţinând cont de rata inflaţiei", a mai spus guvernatorul BNR. El consideră că guvernul "nu a făcut suficiente eforturi în domeniul restructurării pieţei forţei de muncă", iar ajutoarele sociale "stimulează populaţia să nu muncească". De asemenea, "reformele structurale trebuie întărite pentru a nu avea influenţe asupra creşterii economice şi asupra inflaţiei", a mai spus Isărescu.

Iar deficitul de cont curent a devenit o problemă, astfel că "România trebuie să aibă mai multă grijă cu competitivitatea". Întărirea politicii monetare, cu efect într-o nouă apreciere a leului, "ar putea fi dăunătoare procesului de dezinflaţie", avertizează Isărescu, arătând şi că există riscul unei eventuale corecţii a cursului de schimb.

"Întrebarea are un mare substrat, dacă ne mai putem permite să apăsăm pe pedala politicii monetare, iar prin creşterea dobânzii să atragem noi capitaluri pe termen scurt. Aprecierea leului poate crea chiar o problemă pentru inflaţie".

Creşte gradul de intermediere financiară

Gradul de intermediere financiară va ajunge la circa 37% din PIB în 2007, a mai arătat guvernatorul BNR. Reamintim că, potrivit EIU, la finele anului trecut, în România intermedierea financiară (reprezentând creditele acordate sectorului privat raportate la valoarea Produsului Intern Brut) s-a ridicat la 25% din PIB, comparativ cu media de peste 40% din statele care au aderat la UE în mai 2004.

Alimentele din import măresc inflaţia

"Cel puţin încă o lună văd un impact întârziat al secetei asupra inflaţiei", a explicat Isărescu investitorilor italieni. El a menţionat că unul dintre motivele creşterii inflaţiei este şi preţul mai ridicat al produselor agricole din import.

"Asistăm la o creştere a preţurilor alimentelor la nivel mondial, iar în România, preţul produselor alimentare contribuie cu circa 40 la sută la formarea indicelui preţurilor de consum. În alte ţări europene, acesta contribuie într-o proporţie de 10-15 procente", conchide Isărescu. Cu toate acestea, pentru sfârşitul anului "sperăm să ducem inflaţia în jos"...

Avertismentele şi recomandările lui Isărescu

Ajutoarele sociale stimulează populaţia să nu muncească
Nu e normal ca guvernul să opereze cheltuieli în ritmuri mult mai accelerate
Nu mai putem menţine creşterea deficitului de cont curent
Aprecierea leului ar putea crea o problemă pentru inflaţie
Lipseşte posibilitatea să se tempereze majorarea salariilor
Turbulenţele externe pot afecta şi România
Efectele secetei în inflaţie se vor mai vedea încă o lună
Politica fiscală ar trebui să fie mai strânsă
Piaţa forţei de muncă trebuie restructurată
Politica de venituri trebuie să fie mult mai strânsă
Reformele structurale trebuie întrărite
România trebuie să aibă mai multă grijă cu competitivitatea
Trebuie să asigurăm o despovărare a politicii monetare
În 2007 vom avea o creştere economică de 5,5-6%
Gradul de intermediere financiară va ajunge la 37% din PIB în 2007, faţă de 25% în 2006
În 2010-2012 vom intra în ERM, iar în 2012-2014 vom adopta moneda euro