Politică de mitici

Cei mai mulţi parlamentari sunt regăţeni, dar deputaţii ardeleni se arată mai conştiincioşi, arată un studiu realizat de Academia de Advocacy din Timişoara Ardelenii sunt foarte

Cei mai mulţi parlamentari sunt regăţeni, dar deputaţii ardeleni se arată mai conştiincioşi, arată un studiu realizat de Academia de Advocacy din Timişoara

Ardelenii sunt foarte prolifici când vine vorba de iniţiative legislative, dar proiectele lor regionale au eşuat.

Avem un parlament de "mitici"? După alegerile din toamna anului 2004, puterea politică se pare că s-a concentrat în mâinile regăţenilor. Din cei 332 de deputaţi, 111 au fost aleşi în judeţele din fostul regat şi numai Bucureştiul a dat 32 de deputaţi.

Pe locul doi ca pondere în Camera Deputaţilor sunt ardelenii, cu 88 de aleşi. Dintre judeţele din Transilvania, cei mai mulţi vin din Bihor - 10 şi apoi din Braşov - 9. Dar dincolo de aspectul cantitativ - la care contribuie în mare parte şi distribuţia populaţiei pe regiuni istorice - discuţia poate fi mutată în planul calităţii prestaţiei politice. Iar aici, ardelenii par cei mai conştiincioşi parlamentari.

Doi poli: Ardealul şi Bucureştiul

Academia de Advocacy a realizat o monitorizare a activităţii parlamentarilor, în primele şase luni de mandat. Potrivit studiului, parlamentarii din Transilvania s-au arătat cei mai activi în materie de iniţiative legislative şi în privinţa întrebărilor şi interpelărilor, care demonstrează, în opinia autorilor, legătura dintre ales şi problemele electoratului său specific.

Transilvănenilor li se datora, în prima sesiune parlamentară, 56% din proiectele de lege, 51% din interpelările către guvern şi 55% din întrebări.

La polul opus este Bucureştiul, care a contribuit doar la 12% din legi. Moldova şi Muntenia, la egalitate, au contribuit cu câte 16% din totalul legilor.

Moldovenii: "Suntem prea blânzi"

Marian Oprişan, unul dintre cei mai influenţi politicieni din zona Moldovei, spune că toţi politicienii sunt la fel indiferent de regiunea unde s-au născut. "Eu m-am născut la Focşani pe malul Milcovului, unde s-a făcut unirea între Moldova şi Muntenia în 1859. Nu pot să spun despre mine decât că sunt român. Cred că toţi suntem la fel de buni sau de răi", afirmă Marian Oprişan.

Preşedintele CJ Vrancea le-a găsit un singur defect politicienilor moldoveni. "Moldovenii au suflet mare, rabdă mult, şi atunci când se termină această răbdare îşi fac dreptate singuri", spune Oprişan.

Aceeaşi idee este împărtăşită şi de primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, care îi descrie pe politicienii moldoveni ca fiind "prea domoli, prea blânzi". Mai mult, edilul pune sărăcia din judeţele Moldovei pe seama faptului că ţara nu a avut lideri din această regiune. "În ultimii 100 de ani am avut numai conducători din alte zone ale ţării. În plus, noi nu am avut tupeul să ne cerem drepturile", spune Gheorghe Ştefan.

Politica de Banat, la fel ca la Bucureşti

Preşedintele PSD Timiş, senatorul Ilie Sârbu, nu crede că Banatul poate fi dat exemplu de civilizaţie în lumea politică.

"Nu putem să spunem că suntem cei mai civilizaţi, pentru că am văzut în campania care tocmai a trecut că ni s-au atribuit informaţii despre materiale lansate la adresa lui Ostaficiuc care nu ne aparţin. Într-adevăr, spre deosebire de alte judeţe, am avut o campanie mai civilizată, nu cum am văzut la televizor că oamenii s-au bătut. Nu e cazul nostru", a declarat senatorul Ilie Sârbu. (Au contribuit Alina Busuioc - Iaşi şi Raluca Pantea - Timişoara)

Moldovenii au suflet mare, rabdă mult şi atunci când se termină această răbdare îşi fac dreptate singuri
Marian Oprişan,
preşedinte CJ Vrancea

Proiecte regionale eşuate

Partidul Moldovenilor a fost înfiinţat în 1997 de primarul de atunci al Iaşiului, Constantin Simirad. Formaţiunea a eşuat în alegerile din 2000, unde a candidat sub steagul CDR 2000, şi până la urmă s-a dizolvat. Constantin Simirad s-a orientat către PSD, fiind în prezent preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

Grupul de la Cluj s-a remarcat în PSD mai ales prin sprijinirea lui Mircea Geoană la şefia partidului în 2005, atunci când fostul ministru de externe l-a învins pe Ion Iliescu. Scorul slab de la alegerile din iunie a dus la decizia conducerii PSD de a dizolva organizaţia de Cluj, prilej pentru Vasile Dâncu de a acuza o coaliţie a Sudului.

La un moment dat, s-a zvonit că Dâncu va pune bazele unui partid al ardelenilor, însă el a dezminţit această informaţie.

Acum zece ani, jurnalistul clujean Sabin Gherman publica un articol intens comentat la acea vreme: "M-am săturat de România". Sabin Gherman a încercat constituirea unui partid regional. Înfiinţarea formaţiunii a fost respinsă în 2003 de Tribunalul Bucureşti.

Regiune bănăţeană?

La preluarea celui de-al doilea mandat, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc (PDL), a anunţat că va organiza şedinţe la nivel regional cu administraţiile din Caraş-Severin, Arad şi Hunedoara.
Propunerea nu a fost însă primită cu entuziasm în toate judeţele. Sorin Frunzăverde, preşedinte al CJ Caraş Severin şi unul dintre liderii importanţi ai PDL, s-a opus din primul moment. "Existenţa regiunilor presupune modificarea Constituţiei", afirmă Frunzăverde.

Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), s-a declarat puţin interesat. "Nu am obiective comune cu Timişul, dar dacă se întâlnesc toate cele patru consilii sunt de acord. Însă nu aşa, câte două", ne-a declarat preşedintele CJ Hunedoara.

El crede că regionalizarea este necesară. Demersul preşedintelui din Timiş este susţinut de omologul său arădean. "Au fost întâlniri cu Timişul. Vor veni şi celelalte consilii", a spus preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu (PDL). (Nicoleta Tudor, Timişoara)