Politia nu a mai intervenit impotriva demonstrantilor

* Sesiunea speciala a Parlamentului de la Chisinau, dedicata dezbaterii planului rus de federalizare a tarii, a fost boicotata de opozitie * Peste 1.000 de persoane isi continua protestele in centrul capitalei * Dupa ce a avut o interventie televizata, presedintele Voronin a plecat intr-o vizita in Italia * Rusia a lipsit de la negocierile in sistem pentagonal de la Tiraspol * Liderul OSCE, Jaap de Hoop Scheffer, sustine ca nu este posibil ca

Convocata pentru a incerca sa rezolve criza politica declansata in Republica Moldova de planul propus de Moscova pentru rezolvarea situatiei transnistrene, sesiunea speciala de ieri a Parlamentului de la Chisinau nu a reusit decat sa incinga si mai tare spiritele. Majoritatea parlamentara comunista a refuzat cererea opozitiei ca la dezbateri sa participe atat presedintele Vladimir Voronin, cat si reprezentanti ai Guvernului si ambasadori straini acreditati la Chisinau, precum si solicitarea transmiterii in direct a lucrarilor, cel putin la postul national de radio. Liderul grupului parlamentar al comunistilor, Victor Stepaniuc, a argumentat ca Memorandumul rus este doar in stadiul de proiect, nefiind oricum semnat de Voronin. Nemultumita de decizia comunistilor, opozitia a parasit sala de dezbateri, acuzand puterea ca nu constientizeaza importanta unor debateri publice pe acest controversat subiect. Intre timp, protestele declansate marti de opozitie continua, peste 1.000 de persoane blocand si ieri centrul capitalei. Pana la ora inchiderii editiei, demonstratiile au fost pasnice, manifestantii scandand lozinci anticomuniste. In schimb, doi deputati ai Partidului Popular Crestin-Democrat (PPCD), care au fost batuti de politie in cursul ciocnirilor violente de miercuri, Vlad Cubreacov si Eugeniu Garla, au anuntat ca detin certificate medico-legale care atesta ca au fost molestati. Ministerul de Interne de la Chisinau refuza insa sa declanseze o ancheta in acest sens, in pofida faptului ca doua posturi locale de televiziune au difuzat imagini filmate in timpul incidentului. "Politistii nu i-au batut sau bruscat pe deputatii PPCD, a fost o inscenare", sustine seful serviciului de presa al Ministerului de Interne, Eugen Vitu. Cei doi deputati ai opozitiei, impreuna cu alti protestatari, incercasera sa se opuna interventiei politiei, care a confiscat instalatia de sonorizare amplasata de manifestanti pe treptele Palatului Prezidential. Impasibil la protestele de strada, Voronin a plecat ieri intr-o vizita in Italia. Asta numai dupa ce, miercuri seara, a aparut la postul national de televiziune pentru a explica motivele pentru care si-a pus Moscova in cap prin nesemnarea pactului propus de Rusia si anularea, in ultima secunda, a vizitei presedintelui Vladimir Putin la Chisinau. Unul dintre aceste motive a fost refuzul liderului de la Tiraspol, Igor Smirnov, de a accepta Gagauzia ca parte a viitoarei Republici Federative Moldova. Cel de-al doilea motiv il constituie divergentele aparute intre Tiraspol si Chisinau in ceea ce priveste problema demilitarizarii, Smirnov solicitand in ultimul moment ca trupele ruse sa ramana pe teritoriul moldovenesc inca 30 de ani. Cel de-al treilea motiv este refuzul eliminarii din planul rus a titulaturii Republica Moldoveneasca Transnistreana, in conditiile in care titulatura folosita in toate documentele semnate dupa autoproclamarea republicii este Transnistria. Voronin a recunoscut ca, pe durata procesului de negocieri, de numai o saptamana, Chisinaul a fost supus la presiuni pentru a accepta semnarea memorandumului rus intr-un termen cat mai scurt. In schimb, Dmitri Kozak, mesagerul trimis de Moscova pentru a prezenta si negocia planul, sustine ca Voronin a refuzat sa semneze memorandumul din cauza presiunilor exercitate de Europa si de Statele Unite. In semn de protest fata de esecul suferit la inceputul acestei saptamani, Moscova a refuzat sa participe, miercuri, la Tiraspol, la runda de negocieri in sistem pentagonal Republica Moldova-Tiraspol-Rusia-Ucraina-OSCE, negocieri ce vor fi reluate, in acelasi format in cinci, dupa summitul OSCE de la Maastricht, programat pentru 1-2 decembrie, cel mai probabil pe 5 si 6 decembrie, pe rand, la Tiraspol si Chisinau. Potrivit presedintelui in exercitiu al OSCE, ministrul olandez de Externe, Jaap de Hoop Scheffer, este imposibil ca la summitul de la Maastricht sa fie semnat vreun document privind reglementarea situatiei din Transnistria. Si asta din cauza absentei liderului de la Tiraspol, Igor Smirnov, determinata de faptul ca Transnistria nu este membru al OSCE. Scheffer a nominalizat, citat de agentia RIA Novosti, carentele planului prezentat de Moscova: lipsa unui mecanism concret de aplanare a eventualelor conflicte dintre puterea centrala si cele regionale, absenta unui mecanism concret de garantii multilaterale si posibilitatea Tiraspolului de a bloca deciziile adoptate la Chisinau.