Poezia, producţie pe stoc

Volumele de poezie se vând cel mai slab. O spun librarii, editorii, cititorii şi chiar poeţii.Şi totuşi, editurile continuă să publice, în ciuda statisticilor, cărţi de versuri.Cifrele arată că poezia nu constituie ţinta amatorilor de carte. În librăriile din Capitală cele mai căutate sunt textele autorilor clasici, impuse de programele şcolare.

În topul preferinţelor cititorilor se mai găsesc şi volumele însoţite de CD şi cele bilingve, cerute îndeosebi de publicul străin.

„Sunt uimită de cât de mult se scrie poezie. Autorii sunt avocaţi, doctori... Organizează cenacluri, îşi cumpără cărţile unii altora, şi totuşi poezia merge cel mai slab”, declară Geta Vodislav, director comercial al Librăriei „Eminescu“ din Bucureşti.

Aici, statisticile demonstrează că autorii clasici de versuri sunt cei mai căutaţi (cu precădere Eminescu, în special ediţiile care arată foarte bine), iar cel mai vândut volum de poezie a fost „Cartea Cărţilor”, la un preţ de 500 lei, de Adrian Păunescu, – un volum sau două pe lună.

La Librăria „Sadoveanu“ din Capitală, unde tocmai se inaugurează un nou salon destinat cărţilor, Maria Munteanu, şefă de unitate, spune că Emil Brumaru şi Adrian Păunescu sunt cei mai ceruţi poeţi, în vreme ce dintre clasici, scriitorii care se cumpără sunt Alecsandri, Eminescu, Coşbuc sau Emil Gârleanu.

Dintre contemporani, sunt căutaţi poeţii care apar la Editura Cartea Românească, dar asta pentru că volumele au CD, crede Maria Munteanu. La Librăria Cărtureşti din strada Arthur Verona, oamenii cumpără Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Nina Cassian.

Poeziile care apar la Cartea Românească sunt cerute, dar de un segment restrâns de public. „Mai vindem cărţi de la editurile Vinea şi Brumar, iar autorii cei mai căutaţi sunt Foarţă, Brumaru sau Mircea Ivănescu. În medie, pot spune că pe lună se vând 12 volume de poezie”, declară Nicoleta Mărculescu, librar de profesie.

„Nu cred că azi nu se mai citeşte poezie“

Lidia Bodea, director general al Editurii Humanitas, nu crede în verdicte de tipul “astăzi nu se mai citeşte poezie“ (sau, şi mai apocaliptic, spune ea, „astăzi nu se mai citeşte“) şi nici în profeţii legate de viitorul unui anumit gen literar. Ia în calcul, în schimb, „rostul cultural al unei edituri, adică obligaţia ei de a construi un portofoliu bazat în primul rând pe valoare”.

„În portofoliul Humanitas, fără să fie regulă, cărţile de poezie nu sunt nici excepţia: «Cântarea Cântărilor», Angelus Silesius, Rilke. Apoi Vasile Voiculescu, George Bacovia, Gellu Naum, Petru Creţia, Nichita Stănescu. Şi Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Denisa Comănescu (audiobook). Şi vor fi şi alţii.

Mă bucur, ca un cititor şi de poezie ce sunt, că există seriile de poezie de la Cartea Românească, Vinea, Brumar. Şi m-am bucurat mult să văd că volumul de poezii al Svetlanei Cârstean, «Floarea de menghină», a primit premiul de debut al «României literare»”, declară Lidia Bodea.

Brumaru, numărul 1 la Cartea Românească

Director de promovare al editurilor Cartea Românească şi Polirom, Oana Boca spune că tirajul mediu pentru un poet contemporan este undeva în jur de 800-900 de exemplare, iar cel mai bine vândut titlu de la Cartea Românească este „Submarinul erotic”, de Emil Brumaru, cu un tiraj de peste 3.000 de exemplare.

Promovarea unui volum depinde de carte şi de autor – cât este de deschis formulelor inedite de promovare, dacă locuieşte în România sau nu, dacă mai trăieşte sau nu – şi se face prin intermediul turneelor de lectură, lansări de carte, înscrierea volumului în cataloagele editurii, promovare în cadrul „Clubului Cărţii Polirom şi Cartea Românească“ (peste 10.000 de membri), promovare prin intermediul www.cartearomaneasca.ro, promovare în media şi pe bloguri.

Editura mizează anul acesta pe trei volume importante de versuri: „Doti“ - primul volum din seria de autor dedicată lui Radu Stanca, unul dintre cei mai importanţi poeţi care au format Cercul Literar de la Sibiu, „Santiago sau măreţia nebuniei“, de Paul Daian, şi „Chipurile“ de Stoian G. Bogdan, manuscrisul câştigător al Concursului de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2008, secţiunea „poezie“.

Poezia, nediscriminată la Editura Cartier

Igor Mocanu, PR Manager al Editurii Cartier, spune că tirajul pentru un poet debutant este calculat întotdeauna în funcţie de calitatea poemelor. „De cele mai multe ori, începem cu un tiraj de 160 exemplare şi tot aşa, mai departe, din 200 în 200 de volume, progresiv, până se clasicizează“, declară el.

Pentru un poet clasic, tirajul este de 200 de exemplare, până la 600. „După noi, dacă o carte de 600 de exemplare s-a vândut în două luni, atunci sunt o carte şi un autor care s-au vândut foarte bine. Dar în timp, în mai mulţi ani, în mai multe ediţii, rămâne tot Mihai Eminescu care se vinde”, punctează Igor Mocanu.

La Editura Cartier, o carte de poezie este promovată ca oricare alta, de politologie, istorie, geopolitică şi artă contemporană, fiindcă „poezia este la fel de importantă ca şi celelalte domenii culturale“. Anul acesta, Editura Cartier mizează pe autori precum Claudiu Komartin, Dan Coman, Radu Vancu, Em. Galaicu-Păun şi, mai nou, Angela Marinescu.

Poeţii îşi dau cărţile gratis

La Editura Brumar, directorul editorial Robert Şerban ţine, înainte de a „deconspira” tirajele, să facă public un adevăr pe care „îl ştiu şi editorii, şi librarii, şi cititorii“: poezia e o marfă care nu se vinde. „Iar pentru că nu se vinde, librarii refuză să mai comande editorilor cărţi de versuri. Şi de aici începe micul lanţ al... slăbiciunilor. Ce-i de făcut? Ne gândim să oferim gratuit unor clienţi fideli ai librăriilor cu care lucrăm cărţi de poezie de la Brumar.

Deja am făcut lucrul acesta la Gaudeamus, anul trecut, ca să nu mai existe niciun obstacol în calea fericirii cititorului român... Tirajul unui debutant este între 200 şi 300 de exemplare, uneori chiar mai mult. Mai puţin, nu”, declară Robert Şerban. Editura pe care o conduce n-a mai publicat decât „clasici în viaţă“, ca Foarţă, Brumaru, Ioan Flora. Tirajul mediu este de 500 de exemplare. Scriitorul Emil Brumaru s-a vândut cel mai bine, în peste o mie de exemplare.

„Dar este vorba despre cea mai frumoasă carte de poezie erotică din România, «Infernala comedie»! S-a scris despre acest volum, a apărut şi la... televizor, s-a citat din el pe internet, a făcut şi desfăcut căsnicii, a fost furat la greu din librării, a fost reprodus pe ziduri... Tiraje de o mie de bucăţi au avut şi cărţile lui Dan Mircea Cipariu, dar el nu le vinde, le oferă cunoscuţilor şi... necunoscuţilor.

Bogdan O. Popescu, Adrian Chivu (debutul său a fost cu “Schizosonet”, un excelent volum), Anca Mizumschi, Ioana Crăciunescu, Ioan T. Morar, Pavel Şuşară, Adrian Bodnaru, Radu Andriescu, Cristian Bădiliţă, George Vulturescu, Ileana Roman, Ioan Petraş, Marcel Tolcea, Radu Ulmeanu s-au bucurat şi ei de tiraje ce nu de puţine ori au «sărit» de 500 de bucăţi”, ne dezvăluie directorul editorial al Editurii Brumar.

„Nu e o artă pentru mase“

Răzvan Ţupa este organizatorul „Poeticilor cotidianului“

„Cititorii de poezie sunt foarte diverşi, au vârste, opţiuni, gusturi diferite... Unora le place Adrian Păunescu, altora Marius Ianuş. Oferta e mare, chiar foarte mare, mai mare cu siguranţă decât cererea. Se scrie şi se publică multă poezie, pentru toate orizonturile de aşteptare“, spune poetul Octavian Soviany.

Andra Rotaru, poetă, consideră că autorii nu sunt nişte marionete care trebuie să se dea bine pe lângă public, pentru că ei, scriind o carte, deja şi-au făcut treaba. „Publicul este cel care ar trebui să devină mai responsabil faţă de cum se cultivă intelectual şi ce tip de poezie vrea să asimileze. Dacă autorii se vor plia după dorinţele publicului, atunci am avea nişte bucătari second-hand care nu vor face poezie decât ca formă de divertisment“. Şi poetul Răzvan Ţupa crede că poezia nu are cum să fie o artă pentru mase, pentru că te implică foarte personal.

Ţupa este organizatorul „Poeticilor cotidianului“, un demers care a încercat să scoată din anonimat poezia, interferând artele, muzica live cu recitaluri şi dezbateri. „Cred că acum doi-trei ani a existat un moment în care se făcea o imagine falsă a poeziei şi eram cam prea băgaţi în seamă. Acum, lucrurile au revenit la normal, îţi faci proiectele tale şi bucuri oamenii care sunt cu adevărat interesaţi. Asta am simţit-o la «Poeticile cotidianului», timp de patru ani, după 100 de ediţii.

La început, am încercat să promovez poezia pentru un public cât mai larg, dar mi-am dat seama că ajung să dau falsa impresie că literatura ar fi o zonă cu vedete ca la televizor. Nu e aşa. Cine vrea să intre în contact cu ce se scrie azi, caută, merge şi identifică lucrurile care îl interesează“, spune Răzvan Ţupa. El mai crede că tirajele volumelor de poezie nu sunt foarte mici, ci normale, chiar dacă sunt de la 300 la 1.000 de exemplare. „În orice ţară sunt aşa. În momentul în care un poet devine o vedetă, este ceva fals acolo“, apreciază Răzvan Ţupa.
 
Promovare prin laudă

Poeta Andra Rotaru consideră că au succes şi un scriitor ca Emil Brumaru şi autorul debutant, premiat de Uniunea Scriitorilor, pentru că oamenii au învăţat cum să-şi promoveze cărţile. „E deja o modă să-ţi faci blog, să dai bine în poze, să te afişezi în companii selecte, să mai işti un scandal. E reţeta succesului comercial la noi. Nu are nicio legătură că-s premianţi sau consacraţi. Dar tipul de promovare e de multe ori lăudăroşenia şi praful de drojdie pompat la greu“.

Până la urmă care e miza? Să se vândă sau să fie şi valoroase?, se întreabă Andra Rotaru. „În continuare, autorii mari sunt destul de umbriţi de «bombele acneice», care nu se mai vindecă odată. Şi ar trebui să recunoască şi editurile că un autor care a confirmat cândva poate să scoată şi cărţi slabe. Nici premiile şi nici consacrarea nu-l îndreptăţesc să publice orice hârţogăraie slabă. Dar asta nu prea se cade... să informezi autorul că e nepublicabil, dacă are premiul Academiei, de exemplu. Ajungem să cumpărăm numele şi premiile luate cândva, nu cărţile. Ca un Dior contrafăcut, cu care iei ţeapă“, afirmă Andra Rotaru.

Scriitorul Octavian Soviany crede că, pentru a se vinde, o carte trebuie mai întâi promovată. Or, foarte puţine edituri (dintre cele care publică şi poezie) fac eforturi în acest sens. Aşa că e firesc ca volumul unui autor consacrat să se vândă mai bine decât cel al unui cvasinecunoscut. „Totul depinde de promovare. Volumele mele publicate la Paralela 45 sau la Cartea Românească  s-au vândut mult mai bine decât cele apărute la Vinea sau Pontica... Dar cred că şi poeţii trebuie să-şi mai schimbe puţin mentalitatea, să nu aştepte totul doar din partea editorului, să încerce să intre în contact direct cu un public potenţial de poezie“, punctează Soviany.

„Poezia citită pe stadion e un mit“

Criticul literar Marius Chivu explică în ce fel e receptată poezia în prezent.

 Adevărul: De ce nu mai este publicul interesat de poezie?

 Marius Chivu: Poezia citită pe stadioane e un mit. Publicul poeziei a fost întotdeauna puţin (tirajele volumelor lui Blaga din Interbelic erau de 200 de exemplare), pentru că poezia nu e un gen de consum.Poezia este un cod, o chestiune de limbaj, „vinde” emoţii, gânduri şi imagini încifrate, de aceea cere cultură, timp şi reflecţie ca să ai acces la ea.Poezia este experienţa literară cea mai intimă, este pentru cei puţini şi aleşi şi e foarte bine că e aşa. Alt-fel, n-ar mai fi atât de preţuită.

 Ce este notabil în poezia de azi?

Totul este interesant în poezia de azi în măsura în care se scrie bine, şi variat, şi dezinteresat de consecinţele pragmatice ale scrisului. Există şi poeţi, există şi volume care merită atenţie. Niciodată n-am dus lipsă de poeţi valoroşi, în nicio epocă.

Ce ar trebui să se întâmple ca poezia să iasă din anonimat?

Poezia nu trece neobservată decât de cei care n-o merită. Nu trebuie ca oamenii să citească neapărat poezie. Altfel, sigur, editurile de poezie din România sunt cele mai neserioase instituţii de pe piaţă. Nu tipăresc, nu distribuie, nu promovează, nu plătesc autorii. De fapt, vorbim despre nişte fantome.

„Fie criza cât de grea...“

Directorul de la Brumar, Robert Şerban, spune că editura pe care o conduce nu are un departament special de promovare.  Editura deţine o listă de adrese ale unor oameni care citesc şi, câteodată, scriu despre poezie în presă.Fie editura le trimite cartea nou-apărută, fie i se dă o listă autorului să trimită, cu autograf, propria-i carte. Apoi, organizează lansarea cărţii, face oferte librăriilor, promovează cartea la târgurile importante din ţară şi la cele internaţionale.

Brumar mizează anul acesta, în primul rând, pe antologia lui Ion Barbu, caricaturistul şi finul cunoscător de poezie, „Imn hăituit de bărbaţi”. „E o carte-album ce sare din ramă, căci este o antologie a distihului românesc, trilingvă, scrisă pe trupuri goale de femei frumoase. O să-i găsiţi acolo pe Eminescu, pe Florin Iaru, Coşbuc, Aurel Dumitraşcu, Cărtărescu, Magda Cârneci ş.a.“, mărturiseşte Robert Şerban.

„Stau să apară – unele până la târgul «Bookfest», din iunie, unde vom fi prezenţi – cărţi de Ion Zubaşcu, Petru M. Haş, Mircea Bârsilă, Alex Săndulescu, Ştefan Bolea, Marius Chivu, Adriana Sitaru, Adrian Alui Gheorghe.Zic şi eu, ca poetu’: Fie criza cât de grea, cărţile vor apărea. Cărţi cu har, de la Brumar!”, încheie, într-o notă optimistă, Robert Şerban.