VIDEO Pleacă Nokia. Care sunt efectele

Închiderea fabricii de la Jucu va tăia cu peste 5% exporturile României şi va transmite un semnal negativ investitorilor străini.

După trei ani şi şapte luni de când au început producţia de telefoane la Jucu, în judeţul Cluj, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro, finlandezii de la Nokia au anunţat ieri că vor închide fabrica din România. Motivul? „Unităţile de producţie de mare volum din Asia oferă o mai bună scară a operaţiunilor şi beneficii de proximitate", au explicat reprezentanţii Nokia.

În urma acestei decizii, parte a unui program de eficientizare şi reducere a costurilor, aproape 2.200 de persoane îşi vor pierde locul de muncă. „Vor fi disponibilizaţi 1.956 de angajaţi. Pe lângă aceştia, mai sunt alte 200 de persoane, pe partea de servicii externalizate", a precizat Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene de Ocuparea a Forţei de Muncă Cluj. Procedurile de închidere a fabricii se vor derula până la sfârşitul anului. Angajaţii au fost anunţaţi de conducerea companiei, printr-o scrisoare, că vor fi plătiţi până la sfârşitul lunii martie 2012 şi că vor beneficia de un pachet compensatoriu care va fi comunicat imediat după finalizarea consultărilor cu sindicatul.

Al doilea exportator

Plecarea unui investitor de calibrul Nokia nu are cum să nu influenţeze economia României. Iar asta mai ales în condiţiile în care compania este cel de-al doilea mare exportator, iar revenirea economiei depinde în bună măsură de aceste fluxuri. Cifra de afaceri a fabricii de la Jucu a fost anul trecut de 1,6 miliarde de euro (1,3% din PIB-ul României), însă valoarea adăugată creată este mult mai mică, de circa 0,25% din PIB, ca urmare a importului consistent de componente. Estimarea aparţine grupului european de investiţii Avaron, potrivit Reuters.

Nokia a fost anul trecut al doilea mare exportator din România, după Dacia, cu o valoare de aproximativ două miliarde de euro, ne-a declarat Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor. Potrivit acestuia, 200 de milioane de euro rămâneau în ţară sub formă de salarii, taxe şi impozite. Având în vedere faptul că Nokia este un mare exportator, această mutare nu este o veste bună pentru moneda naţională, se arată într‑o analiză a ING. Retragerea Nokia nu reprezintă o problemă pe termen lung pentru economia ţării, potrivit analistului Bogdan Glăvan.

„Nokia importa componentele, ceea ce trăgea în jos PIB-ul ţării", a precizat Glăvan. Opinia este împărtăşită şi de profesorul de economie Daniel Dăianu. „În activitatea de asamblare, valoarea adăugată este mică. Dacă ar fi produs smartphoneuri, Nokia ar fi putut supravieţui", a arătat Dăianu. Potrivit acestuia, România şi-a pierdut în ultimii ani avantajele competitive, ca urmare a apartenenţei la UE, mai ales în ceea ce priveşte fiscalitatea şi regimul ajutoarelor de stat.

Cum acoperă Guvernul pierderea

Plecarea finlandezilor pune la grea încercare performanţele industriei IT&C din România, în condiţiile în care Nokia deţinea la finele lui 2010 aproape 20% din piaţă. Consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass, a anunţat ieri, după şedinţa de Guvern, că Executivul este în fază avansată de negocieri cu zece companii pentru a atrage investiţii complementare în judeţul Cluj, pentru a compensa pierderile generate de închiderea fabricii de la Jucu. Ea a arătat că premierul Emil Boc i-a întrebat pe reprezentanţii companiei finlandeze, în discuţia avută ieri la Palatul Victoria, dacă poate fi oprită închiderea fabricii de la Jucu prin măsuri guvernamentale. Investitorul străin a răspuns însă negativ. 

Cifrele Nokia

- 0,25% din PIB - valoarea adăugată creată de fabrica Nokia
- 6,7 miliarde de lei  - cifra de afaceri a Nokia România în 2010
- 181 milioane de lei - profitul de anul trecut al companiei
- 2 miliarde de euro - valoarea exporturilor de anul trecut
- 200 de milioane de euro anual - salariile şi taxele plătite de Nokia

Succesul Apple, condamnarea Nokia

De la liderul incontestabil pe piaţa telefoanelor mobile, Nokia a ajuns la începutul acestui an la un pas de faliment. Valoarea companiei s-a înjumătăţit, vânzările au scăzut dramatic, pierderile au crescut şi au apărut zvonurile că producătorul finlandez va fi preluat de Microsoft sau de Samsung. Deşi Nokia a dominat piaţa telefoanelor mobile, revoluţia iPhone, instrumentată de genialul Steve Jobs, apariţia touchscreenului şi competiţia tot mai acerbă a rivalilor asiatici pe segmentul low-end au dărâmat imperiul finlandezilor. În timp ce iPhone urca rapid în preferinţele clienţilor, Nokia a ales să investească timp şi resurse pentru dezvoltarea sistemului de operare Symbian, a cărui „strălucire" a pălit imediat în faţa Apple.

Oamenii nu mai vor telefoane obişnuite

Decizia de a nu „ataca" mai agresiv segmentul smartphone a adus compania în această situaţie, spun analiştii. Tot din cauza acestei strategii păguboase, Nokia a fost nevoită să închidă şi fabrica de la Jucu. „Motivul fundamental (pentru mutarea fabricii de la Jucu în Asia - n.r.) este schimbarea pieţei în ceea ce priveşte producţia telefoanelor în toată lumea. Oamenii au început să cumpere smart­phoneuri în locul telefoanelor normale (precum cele asamblate la Jucu - n.r)", a explicat ieri Stephen Elop, directorul general al grupului Nokia.

Piaţa a crescut, vânzările Nokia - nu

Piaţa telefoanelor inteligente a crescut cu 79,7% în primul trimestru al acestui an faţă de perioada similară a anului precedent, iar producătorii de smartphoneuri au livrat 99,6 milioane de aparate la nivel global. Chiar dacă Nokia a reuşit să-şi păstreze primul loc în lume în ceea ce priveşte producţia de aparte smartphone, la capitolul vânzări compania finlandeză a fost depăşită de Samsung şi Apple în prima jumătate a acestui an.

Sud-coreenii au avut cea mai impresionantă creştere: cota de piaţă a ajuns de la 4,3%, în  primul trimestru din 2010, la 10,8%, în perioada similară din 2011, iar livrările s-au majorat cu 350% (de la 2,4 milioane de aparate la 10,8 milioane). Un avans semnificativ au înregistrat şi Apple (de la 15,7% în 2010 la 18,7% în 2011) şi HTC (de la o cotă de piaţă de 4,9% la una de 8,9%). Cota de piaţă a Nokia a scăzut de la 38,8% în primele trei luni din 2010 la 24,4% în perioada similară din 2011.

În cel de-al doilea trimestru din 2011, cifrele arătau aceeaşi situaţie: Nokia rămânea din ce în ce mai mult în urma rivalilor săi din punct de vedere a evoluţiei afacerilor. Vânzările nete ale grupului s-au ridicat la 9,27 miliarde de euro, cu 7% mai mici decât cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Tot în intervalul aprilie-iunie 2011, pierderile companiei s-au ridicat la 487 milioane de euro. Valoarea de piaţă a Nokia se ridică, în prezent, la puţin peste 30 de miliarde de euro. 

Atenţie, pleacă investitorii!

Criza mondială a afectat marile companii ale lumii, puse acum în situaţia de a lua decizii tot mai dure pentru a supravieţui. Nokia este un astfel de exemplu. Şi pentru că investiţiile străine sunt vitale pentru economia României, guvernanţii ar trebui să ia măsuri urgente pentru a împiedica plecarea şi a altor mari companii.

Fenomenul retragerii investitorilor străini din România a fost semnalat încă din luna mai de Doru Lionăchescu, partener la casa de investiţii Capital Partners. „Un semnal îngrijorător a fost dat când Nokia şi-a închis, la începutul anului, divizia de cercetare şi dezvoltare din România, însă autorităţile nu au ţinut cont de el", a declarat Lionăchescu. El spune că şi mutarea unei părţi din producţia Dacia în Maroc ar trebui să-i îngrijoreze pe guvernanţi.  O altă mare companie care a luat în calcul retragerea este ArcelorMittal. Oficialii combinatului spuneau, în urmă cu doi ani, că în România au costuri mai mari decât la alte combinate din UE. Speculaţii privind plecarea din România au existat şi în cazul Orange.

Băsescu: „Începe să se întâmple"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri că este vorba despre un fenomen la care România trebuie să se aştepte, avertizând că închiderile potenţiale nu se pot referi numai la fabrica din Jucu. „Iată că începe să se întâmple", a spus Băsescu. Printre companiile mari care şi-au mutat în ultimii ani producţia în alte ţări se numără Colgate-Palmolive, Coca-Cola HBC, Kraft Foods şi Policolor.

Atunci când au închis fabrica de la Bochum, finlandezii de la Nokia au plătit compensaţii în valoare de 200 de milioane de euro sub formă de salarii compensatorii şi cursuri de recalificare pentru cei concediaţi. Nokia a mai plătit 30 de milioane de euro autorităţilor locale sub formă de rambursare a suvenţiilor primite. Bochum a primit alte 5,5 milioane de euro de la Comisia Europeană prin Fondul European de Ajustare Globală (FEAG). România ar putea cere şi ea astfel de ajutoare de la UE, a declarat pentru Mediafax Cristina Arigho, purtător de cuvânt pe probleme de muncă şi afaceri sociale al Comisiei Europene.