Plasarea forţei de muncă pe Net ilegală

formată din sute de mii de persoane, ar trebui protejată, iar solicitanţilor unui loc de muncă trebuie să li se asigure confidenţialitatea datelor. În momentul de faţă, doar 37 de firme din

formată din sute de mii de persoane, ar trebui protejată, iar solicitanţilor unui loc de muncă trebuie să li se asigure confidenţialitatea datelor.
În momentul de faţă, doar 37 de firme din aproape cele 250 care deţin site-uri pentru locuri de muncă pe internet sunt notificaţi la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). După cum ne-au declarat surse de pe piaţa forţei de muncă, se pot face afaceri profitabile cu aceste baze de date. CV-ul unei persoane costă un euro. Cum în România există peste un milion de CV-uri on-line, se poate ajunge la sume mari din vânzarea datelor personale. Astfel, persoanele care şi-au trimis CV-ul în căutarea unui loc de muncă primesc, fără a cunoaşte de unde, mesaje publicitare sau de alt gen, fără acordul lor expres. Conform legii, numai după obţinerea unui număr de înregistrare, care să fie publicat pe site, o firmă poate începe prelucrarea datelor. Conform unui studiu realizat la târgul "Arenele Carierei", internetul este principala sursă de căutare a unui loc de muncă. 96 la sută din cei chestionaţi au răspuns că mai întâi caută pe internet, după care urmează ziarele şi revistele, pentru 57 la sută, târgurile - 44 la sută şi cunoştinţele - 28 la sută. Dacă marile site-uri de recrutare au politici clare privind confidenţialitatea datelor, nu acelaşi lucru se poate spune despre cele mici. "Furnizarea datelor personale pe internet prezintă un risc ridicat pentru păstrarea securităţii şi confidenţialităţii lor. Utilizatorii de internet ar trebui să se asigure, în prealabil, dacă furnizorii de servicii s-au conformat obligaţiilor legale privind protecţia datelor", ne-a declarat Georgeta Basarabescu, preşedintele ANSPDCP.

Amenzi de 500 milioane de lei pentru ilegalităţi cu date personale
Orice persoană interesată poate verifica dacă societatea căreia îi va transmite datele sale personale este înregistrată la autoritatea de supraveghere, prin consultarea Registrului de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal. În cazul în care inspectorii constată nereguli, firmele pot fi sancţionate cu amenzi care ajung şi până la 500 milioane de lei. De asemenea, se poate lua măsura suspendării sau interzicerii prelucrării datelor. Până în prezent nu au fost înregistrate reclamaţii, dar persoanele ale căror date au fost colectate şi prelucrate ilegal se pot adresa cu plângere la ANSPDCP, după ce au transmis o plângere similară operatorului reclamat.