Plasamentele vor întoarce roata câştigului

Acţiunile cotate la Bursă şi depozitele, afectate de criza financiară din SUA şi de inflaţie, ar putea deveni produsele forte în următoarele 12 luni Dacă ar fi fost accesibil

Acţiunile cotate la Bursă şi depozitele, afectate de criza financiară din SUA şi de inflaţie, ar putea deveni produsele forte în următoarele 12 luni

Dacă ar fi fost accesibil populaţiei, aurul ar fi adus un profit de peste 26% în ultimul an. În schimb, titlurile societăţilor de investiţii au fost cea mai neprofitabilă alegere.

Plasamentele bursiere şi cele bancare, afectate semnificativ de criza din SUA şi de creşterea ratei inflaţiei, ar putea deveni produsele forte în următoarea perioadă. În schimb, cei care au câştigat mizând pe euro ar putea ieşi în pierdere în următorul interval. În condiţiile în care se estimează un curs de 3,55 lei/euro la finele anului, cei care îşi păstrează preferinţa pentru această valută vor avea de pierdut.

Dobânzile real negative care au revenit depozitelor în lei în ultimele 12 luni au făcut ca plasamentele bancare să fie o afacere lipsită de randament. Cel mai neinspirat pariu pe care investitorii l-ar fi putut face, însă, în urmă cu un an a fost cel bursier.

Cei care au mizat pe acţiunile celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) au suferit o diminuare cu peste 21% a investiţiei. Cele mai lichide zece acţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au scăzut, în medie, cu 13,78%, în timp ce indicele compozit al pieţei a coborât cu 11,61%. Nici plasamentele în fondurile deschise de investiţii nu au ieşit mai bine în acest interval, indicele fondurilor mutuale (IFM) indicând o depreciere de 11,26%.

Indicii bursieri, avans de 30%

Un context internaţional favorabil ar putea aduce, însă, creşteri semnificative pe piaţa bursieră în următoarele luni. "Este greu de crezut că plasamente alternative acţiunilor ar putea aduce randamente mai mari până la sfârşitul anului", este de părere Adrian Ceuca, director general adjunct în cadrul SSIF Broker SA.

Practic, cele mai păguboase plasamente în ultimul an s-ar putea dovedi cele mai rentabile în următoarea perioadă. "În condiţiile de stabilitate pe plan internaţional, estimez o revenire de aproximativ 30% pentru indicii BET şi BET-FI până la sfârşitul anului în curs", consideră Ceuca.

Pe fosta piaţă electronică, indicele Rasdaq-Compozit a înregistrat, în ultimele 12 luni, o creştere de peste 9%. "Nu cred că în următorul an, indicele compozit va înregistra ascensiunea din 2007, însă, cu siguranţă, vor mai avea loc evoluţii favorabile punctuale", este de părere Adrian Ceuca.

Cel mai bun trend în ultimele 12 luni a fost înregistrat de cotaţiile metalului galben. Dacă la jumătatea lunii mai 2007, gramul de aur era cotat, la cursul BNR, la 52,0090 lei, la jumătatea lunii mai a anului în curs acesta ajunsese la 65,8017 lei. Variaţia nu este deloc de neglijat, plasamentul în aur însemnând, în acest interval, un profit de peste 26%.

Aurul, inaccesibil investitorilor români

Din păcate, însă, chiar dacă aurul este considerat "activ de refugiu" în perioade de turbulenţe financiare, investitorii nu au, încă, acces la metalul galben pe piaţa românească. "Cea mai sigură marfă din lume nu este accesibilă românilor decât la magazinele de bijuterii sau la casele de amanet.

Băncile de pe piaţa autohtonă nu efectuează tranzacţii cu aur (n.red. aurul ca investiţie, monede, lingouri)", subliniază Mihail Pacioianu, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Metalelor şi Pietrelor Preţioase şi Semipreţioase Diamond - Gold. Din acest an, însă, românii ar putea paria pe aur. "Avem ca proiect să realizăm o bancă de metale şi pietre preţioase, care, sperăm, va deveni funcţională până la sfârşitul lui 2008", ne-a declarat Pacioianu.

Inflaţia a erodat dobânda la economiile bancare

Cei care şi-au plasat economiile în urmă cu un an în depozite la termen în lei au avut de pierdut. Bonificaţia oferită de bancă pentru banii economisiţi a fost erodată de inflaţia în creştere. În mai 2007, dobânzile practicate de instituţiile bancare pentru economiile în moneda naţională erau de 6,84% pe an, potrivit KTD Invest.

Tot atunci, rata inflaţiei se situa pe un trend descendent, iar aşteptările pieţei prevedeau o reducere în continuare a ritmului de creştere a preţurilor. Seceta din vara anului trecut, creşterea salariilor, dar şi alţi factori au reîntors inflaţia pe o pantă ascendentă, iar planurile de câştig ale deponenţilor au fost date peste cap. Pentru această lună, analiştii se aşteaptă ca preţurile să crească cu 8,7% faţă de mai 2007.

Câştiguri real pozitive în 2009

"Investiţiile în depozitele constituite în urmă cu un an s-au dovedit a fi nerentabile, având în vedere că dobânzile se situau atunci la sub 7% pe an, iar în această lună ne aşteptăm ca rata inflaţiei să ajungă la 8,7%", ne-a explicat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank România.

Deşi, în urmă cu un an, depozitul s-a dovedit un instrument de investiţii perdant, în prezent ar putea constitui o cheie spre câştig. Lipsa de lichidităţi, dar şi concurenţa din piaţă au determinat băncile să crească dobânzile la depozite până la chiar 11% pe an.

Având în vedere şi aşteptările asupra ratei de inflaţie, de sub 6% în primul trimestru din 2009, câştigul este garantat.

"Este un moment extrem de prielnic pentru investiţiile în depozitele în lei. Băncile oferă acum dobânzi de 9-10% pe an pentru economiile în moneda naţională, iar pentru inflaţie ne aşteptăm la o reducere de până la 6% la finele anului. În primul trimestru din 2009, rata inflaţiei va scădea sub acest nivel", a arătat Lucian Anghel, economist-şef al Băncii Comerciale Române (BCR). În plus, acesta a menţionat că un plasament foarte atractiv pe termen lung ar putea fi cel în titluri de stat.

Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) a vândut săptămâna trecută obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani, în valoare totală de 100 milioane de lei, la un randament mediu de 9,47%. Pentru următorii ani, este de aşteptat ca ritmul de creştere a preţurilor de consum să se reducă semnificativ.

Însă populaţia nu poate constitui, în momentul de faţă, plasamente în titluri de stat. Acest lucru va fi posibil odată cu listarea titlurilor la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), moment aşteptat în luna iunie.

Ghidul investiţiilor

Un plasament în valoare de 10.000 de lei efectuat la jumătatea lunii mai 2007 ar fi adus, după un an, următoarele randamente:

Un depozit în lei ar fi determinat o pierdere de 345,43 lei (3,45%). Mai exact, dobânda de 684 lei oferită de bancă ar fi fost impozitată cu 16%, iar câştigul net ar fi fost de 574,56 lei. Presupunând că nu s-au perceput comisioane de constituire depozit şi administrare, totalul net la scadenţă era de 10.574,56 lei. Dar să nu uităm de creşterea preţurilor din ultimul an. La o rată a inflaţiei estimată la 8,7% în luna mai, cei 10.574 lei ar avea o valoare reală de doar 9654,57 lei

Un plasament în moneda unică europeană ar fi ajuns, la scadenţă, la valoarea de 11.161 lei. Valoarea reală: 10.190 lei

Cei care ar fi mizat pe dolar ar fi pierdut 1.099 lei, incluzând şi creşterea preţurilor de consum

Un plasament pe structura indicelui BET (al celor mai lichide acţiuni tranzacţionate la BVB) ar fi adus o pierdere netă de 2.128 lei. Pe structura indicelui BET-Compozit, pierderea s-ar fi ridicat la 1.930 lei, iar pe segmentul societăţilor de investiţii financiare (SIF) - la 2.827 lei. Deşi, în acelaşi interval, fosta piaţă electronică a înregistrat o creştere medie de 9,27%, inflaţia ar fi diminuat valoarea investiţiei la 9.976 lei

O depreciere de 13,8% a fost înregistrată, în intervalul analizat, de indicele ROTX tranzacţionat pe bursa din Viena. Astfel, cine ar fi mizat 10.000 de lei pe "structura" indicelui bursier ar fi pierdut 2.135 de lei, incluzând şi inflaţia

Şi plasamentele în fondurile deschise de investiţii de pe piaţa românească au resimţit turbulenţele de pe pieţele financiare. Astfel, indicele fondurilor monetare (IFM) a înregistrat, în perioada analizată, o depreciere de 11,26%, ceea ce ar însemna că un plasament de 10.000 de lei ar fi ajuns, după 12 luni, la 8.102 lei.

Cel mai profitabil instrument de investiţii s-a dovedit a fi gramul de aur, care însă nu este accesibil pe piaţa românească. Cotaţia BNR a gramului de aur a crescut, în acest interval, cu 26,51%. Astfel, 10.000 de lei investiţi în metalul galben ar fi adus un câştig real de 1.550 de lei.

Este un moment extrem de prielnic pentru investiţiile în depozitele în lei, întrucât dobânzile au crescut foarte mult
Lucian Anghel, economist-şef al BCR