Planul anticriză a dat lovitura doar la ruletă
0
Din cele 96 de măsuri anunţate la începutul acestui an pentru combaterea efectelor recesiunii, doar suprataxarea jocurilor de noroc se aplică în prezent. Păcănelele, ruleta şi jackpotul par a fi singurele surse din care cresc veniturile bugetare, ca urmare a aplicării planului anticriză. Celelalte măsuri întârzie.
Taxele încasate pentru jocurile de noroc în 2009 au însumat aproape 104 milioane de lei în primele opt luni ale lui 2009. În aceeaşi perioadă din 2008 se adunaseră doar 72,5 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creştere de peste 30% a încasărilor din această sursă, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Suma colectată în 2009 e chiar mai mare decât aşteptările iniţiatorilor ordonanţei prin care au fost majorate taxele.
Aşteptări mari, rezultate zero
Până aici, toate-s bune şi frumoase, am putea spune, dar creşterea taxelor pe cazinouri este singura măsură adoptată şi aplicată cu succes dintr-o serie de 96 de măsuri prevăzute pentru combaterea efectelor recesiunii economice.
Reamintim doar câteva dintre celelalte măsuri a căror aplicare se lasă încă aşteptată: neimpozitarea profitului reinvestit, plata TVA la încasare (nu în momentul facturării), compensarea TVA de recuperat cu TVA de plătit sau cu alte impozite, preluarea de către stat a costurilor cu personalul aflat în şomaj tehnic (în proporţie de 75%) sau demararea marilor investiţii în infrastructură.
Noua lege, pe placul marilor organizatori
Executivul mai avea în vedere garantarea de către stat a împrumuturilor interbancare pe perioada de criză şi crearea unui fond de garantare care ar putea fi folosit dacă statul nu îşi poate onora contractele cu firmele private. Noua lege a jocurilor de noroc, care a majorat substanţial taxele şi impozitele din sectorul de profil, va închide foarte multe cazinouri mici, iar clienţii acestora se vor muta către locaţiile mari, de lux.
Dacă în prezent, în ţara noastră, sunt înregistrate aproximativ 800 de firme care activează în domeniul jocurilor de noroc, în următorii ani, numărul acestora ar putea ajunge la circa 200, potrivit datelor Asociaţiei Organizatorilor de Cazionuri din România.
Acest lucru va fi benefic pentru marile lanţuri de cazinouri, care se aşteaptă să-şi crească numărul de clienţi. „Noua lege ne bucură, pentru că aduce o transparenţă mai mare pieţei de profil, deoarece taxează fiecare masă în parte. De asemenea, va elimina concurenţa neloială şi va scoate de pe piaţă foarte mulţi competitori mici, care au apărut ca ciupercile după ploaie“, a declarat, ieri, Olguţa Ganciu, preşedintele grupului Casino Palace.
Reprezentantul Casino Palace a recunoscut, totuşi, că noua taxă se simte la bugetul companiei pe care o conduce. „Anul trecut am plătit taxe în valoare de 5,9 milioane de lei. În 2009, până în primele şapte luni am plătit 3,67 de milioane de lei, plus o licenţă de 425.000 de lei. Pe lângă acestea, am mai plătit din iulie până în prezent, în două tranşe de câte 1,68 milioane de lei, taxele aferente trimestrelor III şi IV“, a punctat Olguţa Ganciu.
„Vor dispărea echipamentele second-hand şi vor rămâne doar cazionurile de calitate“, a conchis Ganciu. Cele mai importante nume pe piaţa de profil din România sunt Casino Palace, Grand Casino, Platinum Casino şi Admiral Club.
Mai puţini clienţi străini
Dacă până în 2009, în România, veneau anual peste 5.000 de turişti străini, în special israelieni, greci, turci şi italieni, pentru a juca în cazinouri, de la începutul anului, numărul acestora a scăzut cu peste 20%, ca urmare a crizei, potrivit agenţiilor de turism.
Se încarcă comentariile...
