„Pistolarul“ de la CNA turna balerine la Secu’

Constantin Duţu ar fi fost recrutat de Securitate în 1974

Constantin Duţu, membru CNA, ar fi dat declaraţii la Securitate, conform CNSAS, despre mai mulţi colaboratori de-ai săi. El susţine, însă, că totul este o înscenare.

Unul dintre membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Constantin Duţu (71 de ani), este acuzat de Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) că ar fi făcut poliţie politică. CNSAS cere magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti să constate în acest caz calitatea de colaborator al Securităţii.

Recrutat ca gazda „Pasaj"

Potrivit specialiştilor CNSAS, Constantin Duţu ar fi fost recrutat în calitate de gazdă-casă de întâlniri în dosarul de reţea R 248331. Este vorba de o încăpere, denumită conspirativ „Pasaj", sala de balet a Teatrului „Constantin Tănase", de administrarea căreia răspundea, în calitate de instructor de balet. „Procesul recrutării sale s-a desfăşurat în condiţii absolut corespunzătoare", au notat ofiţerii într-un raport datat 27 mai 1974. Legătura cu Securitatea a încetat după ce actualul membru al CNA a renunţat la activitatea de instructor."

Vorbea de moralitatea balerinelor

Chiar dacă Duţu nu a avut angajament scris cu Securitatea, CNSAS arată că acesta ar fi semnat mai multe delaţiuni, în urma contactării de către securişti. Persoanele vizate erau artişti care plecau peste hotare. „Ca şef de secţie şi maestru coregraf, am cunoscut-o pe E.F. din anul 1971, când s-a angajat la Teatrul „Constantin Tănase".

Bună profesional, fizic plăcut, dar la capitolul moralitate are mari lipsuri... În anul 1979, cu ocazia unui turneu în RSF Iugoslavia, E.F a plecat, fapt care m-a determinat să fac o amplă informare pentru ARIA (Asociaţia Română de Impresariat Artistic -  singurul organism prin care artiştii români puteau obţine contracte pentru a pleca în străinătate - n.r.) cu scopul de a fi înaintată organelor de Securitate.

Dar cu toate acestea, E.F. primeşte viză mai departe să plece în ţări arabe, unde ne face ţara de râs", se arată într-una dintre notele care ar fi fost semnate de actualul membru al CNA. Contactat telefonic, Duţu a declarat că el nu a semnat niciodată această declaraţie, persoana despre care ar fi vorba a recunoscut-o ca fiind Eugenia Flămând, cu familia căreia este şi în prezent în relaţii de prietenie.

Elementele corupte

„Odată ajunsă în Italia, a dansat la un bar rău famat şi a făcut consumaţie pentru a câştiga câţi mai mulţi bani, iar după 15 zile a venit un autoturism şi dusă a fost. Vă rog să ţineţi cont că eu am făcut o informare amplă despre E.F., am spus că la proxima plecare va rămâne. A stat aproape un an de zile la tovarăşul D. De la protocolul ARIA, sunt sigur că nu a  citit-o nimeni. Am luat-o de la dânsul, am dat-o eu personal unui tovarăş lucrător al Securităţii statului. Cu toate că ARIA ştia comportarea ei, i-a dat drumul mai departe", ar fi continuat delaţiunea lui Duţu. „Elemente corupte, aflate în ţară, în loc când sunt depistate să se ia măsuri contra lor, sunt încurajate şi lăsate peste graniţă", se încheie declaraţia.

„Sunt dubioase şi merită luate în observaţie"

Într-o altă informare, atribuită de CNSAS lui Duţu, acesta ar fi turnat două surori. „Nu mi se pare lucru curat că aceste cucoane P. fac afaceri în ţara noastră şi în acelaşi timp întreţin relaţii în Italia cu oameni de stat care se interesează de funcţionarii ambasadei noastre şi vor alte informaţii din ţară... Surorile P. sunt dubioase şi merită luate în observaţie. Vă voi ţine la curent cu ce voi afla mai departe", ar fi promis Duţu. CNSAS a mai arătat ­Curţii de Apel Bucureşti de ce în acest caz Securitatea a preferat metoda de lucru „contactarea", şi nu recrutarea sau urmărirea.

„Rolul pe care l-a avut această tehnică în munca de culegere de informaţii este unul major, deoarece astfel se obţineau informaţii importante prin care se puteau schimba destinele unor oameni, se produceau delaţiuni grave. Pe de altă parte, persoanele aflate în contact, care, de cele mai multe ori, aveau un anumit statut social, erau folosite de către Securitate pentru a exercita «influenţarea pozitivă» a altor persoane urmărite de structurile represive ale statului de la acea vreme", a arătat CNSAS.

Dosarul de proxenetism

Colegiul mai arată că Duţu a fost filat de ofiţerii  Securităţii în două dosare informative deschise împotriva lui, pentru că „a luat legătura cu turişti străini", respectiv pentru suspiciunea de deţinere ilegală de armament. CNSAS a prezentat magistraţilor motivul anchetei Securităţii, din „Planul de discuţii în anchetarea lui Duţu Constantin", datat 3 noiembrie 1981, şi anume:„Din declaraţiile balerinelor şi din comentariile presei străine, rezultă că Duţu C. le-a obligat pe balerine la prostituţie, plasându-le drept «marfă»în barurile unde ţineau programul."

Pe cale de consecinţă, mai subliniază CNSAS, ofiţerul a apreciat că, „pentru elucidarea acestor aspecte", se impunea „anchetarea" acestuia. Duţu a negat vehement aceste infomaţii, strecurate de Securitate, susţinând că sunt invenţii. El a subliniat pentru reporterii „Adevărul" că în acea perioadă avea spectacole la o televiziune italiană şi era milionar în dolari şi nu putea să facă astfel de lucruri.

„Făcătură" politică

Constantin Duţu a mai precizat că întreg dosarul de la Securitate este o „făcătură" a Partidului Democrat Liberal, pentru a-l da jos din scaunul de membru CNA. El susţine că niciodată nu a semnat declaraţii la Securitate sau vreun angajament. Duţu a admis că era pus, atunci când se întorcea în ţară, se dea mai  multe note despre ce s-a întâmplat în turneu, informări pe care le-a înaintat conducerii Teatrului „Constantin Tănase" sau ARIA, dar  nu Securităţii.

„Sunt Mecena acestui popor"

„Eu am suferit enorm în timpul comunismului, am fost urmărit şi am fost bătut de Securitate. În 2008 am primit o adeverinţă care atesta că nu am colaborat cu Securitatea", a ţinut să precizeze Duţu. „Sunt un Mecena al acestui popor. Eu am făcut mai multe pentru cultură decât Becali", a arătat acesta. Duţu a fost deputat PRM, în perioada 2000-2004, şi a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

"Sunt un Mecena al acestui popor. Eu am făcut mai multe pentru cultură decât Becali.''
Constantin Duţu membru CNA

Circ la Parlament

La 22 iunie 2011, Constantin Duţu a şocat pe toată lumea când a scos pistolul pe masă, în şedinţa Comisiei de Cultură de la Parlament, şi l-a ameninţat pe Sergiu Nicolaescu. Expertizele au arătat însă că pistolul era de jucărie, iar gestul lui Duţu ar fi fost doar o glumă. Pe numele lui Duţu a fost deschisă o anchetă penală. Duţu s-a justificat spunând că el a fost actor, iar acel pistol de recuzită, pe care l-a folosit în „Bonnie şi Clyde", a fost considerat adevărat de regimul comunist, şi pentru că îl deţinea, autorităţile au vrut să-l condamne. „Pistoalele sunt libere în circulaţie dacă ai permis. Pentru acest pistol s-a creat un proces în 1984", a mai spus Duţu.