Pieţele din Capitală, malluri în devenire

Ţăranii sunt prigoniţi de la tarabele din Bucureşti, iar marii comercianţi au pus ochii pe fostele complexuri agroalimentare Vom mai găsi brânză, lapte şi ouă de la ţară, în

Ţăranii sunt prigoniţi de la tarabele din Bucureşti, iar marii comercianţi au pus ochii pe fostele complexuri agroalimentare

Vom mai găsi brânză, lapte şi ouă de la ţară, în piaţa din cartier? Până să vină o lămurire în acest sens de la Ministerul Agriculturii, autorităţile locale s-au pus deja în gardă.

Marile pieţe din Capitală sunt în plină transformare, iar tendinţa este supermarketizarea şi civilizarea în exces a actualelor spaţii. Problema vânzării produselor aduse de către ţărani la tarabele din Bucureşti a rămas suspendată până la vară, când se aşteaptă o modificare a Ordinului 301, emis de către Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară (ANSV) pe 22 decembrie, anul trecut.

Iarmaroc de standard european la Obor

Arhitecţi şi firme de proiectare îşi bat capul în prezent cu schiţe care vor schimba faţa complexurilor agroalimentare din Bucureşti. Bucur Obor, Amzei şi Matache sunt primele pieţe care vor suferi asemenea transformări în următoarea perioadă. Machetele arată imobile futuriste, cu geamuri fumurii şi interioare pe care le vedem în malluri. "Nu vedeţi cum se ridică măgăoaia asta în spatele nostru? Deja ne-au şi spus că noi nu mai avem ce căuta în ea când o fi gata", se plânge Mărioara, din comuna Popeşti-Leordeni, comerciantă în Piaţa Amzei. Directorul Administraţiei Pieţelor Sector 1, Robert Niţu, crede că, dacă Ordinul 301 va fi menţinut, "Bucureştiul va fi închis".

Oborul va fi însă simbolul europenizării pătrunjelului: va deveni un complex comercial cu două subsoluri şi un etaj pentru parcare. La parter, se vor vinde legume şi fructe, iar la etaj, carne, brânză şi electrocasnice. Totodată, pe fiecare nivel urmează să fie construit câte un fast-food.

Ţăranii, la mâna marilor comercianţi

Surse din Primăria Capitalei spun că noile norme europene, la care trebuie să se supună vânzătorii din pieţe, nu sunt pentru îndepărtarea acestora din zonele comerciale, ci pentru evitarea evaziunii fiscale şi a produselor neverificate de medici. Edilii dau drept exemplu pieţele din Berlin, unde autorităţile au controlul asupra producătorilor individuali.

Ţăranii spun însă că nimeni nu le-a spus de etichetare sau ambalare. "Nu ştie lumea de la ţară de etichetă. Tot ce ne-au spus a fost să dăm pereţii de la magazia de brânză cu lavabilă", se plânge Marin Ilinca, din comuna Furculeşti de Teleorman, care vinde brânză în Piaţa Obor. "Ce vom face cu mieii, cum îi vindem? La abator, să-i ducem, ne cere 20 de lei de
miel. Iezii deja îi aruncăm. Îi tăiem şi îi dăm la câini pentru că nu se fac mari până la Paşte", adaugă omul de la Furculeşti.

Marin Ilinca se mai plânge că "firmele care colectează laptele îţi oferă 50 de bani pe litru, pe care ţi-i dau peste trei luni. E ca şi când ai arunca produsele", conchide nea Marin.

ANSV-ul, străin de directiva UE

Deşi admit că nu au citit directiva Uniunii Europene referitoare la condiţiile de comercializare în pieţe, reprezentanţii ANSV spun că problema României este "produsul primar". Cu alte cuvinte, laptele, carnea şi alte mărfuri de bază, pe care le obţine omul în curtea lui. "Sunt responsabil de ce mâncaţi în Bucureşti", spune Constantin Savu, directorul ANSV.

El recunoaşte însă că pseudo-producţia de lapte în unele gospodării, aflate chiar în Capitală, scapă vigilenţei inspectorilor. Soluţia poate fi, în opinia lui Savu, cea a unui centru de colectare a laptelui, care deocamdată nu există în Bucureşti. "Am ajuns să mă gândesc să le propun celor de la primării să le înfiinţeze un fel de târg săptămânal, cum e cel de la Paris, de pe malul Senei, unde să-şi vândă brânza, laptele şi ouăle. Cine riscă să le cumpere să o facă pe pielea lui", mai spune directorul ANSV.

Matache, pregătită pentru haine, oale sau undiţe

O nouă aripă a Pieţei Matache s-a ridicat de curând lângă hala cu carne. Termopane, podea turnată dintr-un material special, care nu menţine umezeala, şi compartimente special amenajate cu chiuvete şi alte utilităţi pentru comercializarea "oricărui produs vrea chiriaşul, fie haine, oale sau undiţe", după cum spune Nicolae Barabaş, şeful departamentului juridic, din cadrul Administraţiei Pieţelor Sector 1.