Piaţa de electricitate se întoarce la epoca "băieţilor deştepţi"

Reglementatorul din domeniul energetic coace cadrul legal ca tranzacţiile cu electricitate să se încheie iarăşi nesupravegheate. Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

Reglementatorul din domeniul energetic coace cadrul legal ca tranzacţiile cu electricitate să se încheie iarăşi nesupravegheate.

Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pregăteşte crearea unui nou regulament de piaţă, care va permite oricărui doritor, chiar şi fără licenţă, să intermedieze licitaţiile cu electricitate. Lipsa licenţei înseamnă automat lipsa unui control din partea ANRE, "câinele de pază", teoretic, al sistemului energetic.

La mai bine de un an după ce marilor producători de electricitate li s-a impus să vândă energia disponibilă doar prin intermediul bursei de energie administrate de OPCOM, adică în mod transparent, lucrurile s-ar putea schimba radical. Adică, ne-am putea întoarce la situaţia existentă până la mijlocul anului trecut, când contractele de cumpărare a electricităţii ieftine se încheiau "pe sub mână", la preţuri şi în condiţii preferenţiale.

Prin Ordinul 408/2006 al fostului ministru al economiei, Codruţ Şereş, companiile Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi complexurile energetice Craiova, Turceni şi Rovinari au fost forţate să vândă întreaga cantitate angro de electricitate disponibilă "obligatoriu pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB) administrată de OPCOM, în vederea accesului în mod transparent la energie electrică". Mai mult, preţurile de adjudecare a licitaţiilor au devenit publice începând cu luna februarie a acestui an, tot într-un exerciţiu de transparentizare a pieţei.

Metode confuze de restructurare, ţel precis

Metoda transparentă nu pare însă a fi pe placul tuturor. ANRE, instituţie care creează regulile pieţei de energie şi care urmăreşte îndeplinirea acestora, a publicat spre dezbatere un proiect de regulament care reorganizează din temelii întregul cadru de tranzacţionare a energiei. Astfel, ANRE instituie o nouă piaţă, a contractărilor prin licitaţie (PCL).

Termeni precum cel de "piaţă centralizată" sau de "contracte bilaterale" nu sunt menţionaţi nicăieri, astfel încât aceştia par a fi desfiinţaţi. La fel şi efectele ordinului 408. Schimbarea cadrului de tranzacţionare a energiei vine într-un moment în care se pregăteşte încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a energiei pentru tot anul viitor. E vorba aşadar de cantităţi uriaşe de electricitate, adică de bani mulţi la mijloc, iar până acum Hidroelectrica nu a apărut pe bursă, deşi are disponibile cantităţi de energie.

Cele mai importante modificări aduse de proiectul ANRE nu fac decât să vină în sprijinul "băieţilor deştepţi" şi să disperseze controlul asupra contractelor încheiate în cât mai multe părţi. Astfel, dacă noul regulament va fi aprobat, va putea intermedia contractele de vânzare-cumpărare a energiei oricine, din orice colţ al ţării, care îşi achiziţionează un sistem informatic de câteva sute de mii de euro.

Vicepreşedintele pe probleme de energie al ANRE, Nicolae Opriş, recunoaşte senin că, neavând licenţă, ANRE nu are obligaţia de a supraveghea aceşti operatori. "Nu trebuie neapărat să aibă licenţă, pot şi fără să intermedieze tranzacţii, dacă sunt serioşi şi câştigă încrederea participanţilor la piaţă. Nu e treaba ANRE (să-i supravegheze - n.r.), e problema lor", ne-a declarat Opriş.

Ce spun însă participanţii la piaţă? "Legea energiei vorbeşte clar de o piaţă centralizată. Vor să introducă prin uşa din dos o piaţă în care poate intra oricine, deschizând o fereastră de oportunităţi pentru băieţii deştepţi", ne-a declarat Jean Constantinescu, fost preşedinte ANRE, în prezent preşedinte IRE.

El a adăugat că ce face ANRE nu are nicio bază juridică, întrucât termenul de PCL nu există în nicio reglementare serioasă, de tipul Legii energiei. Pe de altă parte, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Electricitate din România (AFER) şi fost preşedinte ANRE, la rândul său, afirmă că un lucru bun al noului regulament ar fi introducerea ofertării energiei doar prin contracte-standard, ceea ce creează un semnal coerent de preţuri.

"Trecerea la contractele-standard trebuie să se producă însă în urma comportamentului participanţilor la piaţă, nu prin măsuri administrative", a declarat Lungu. În plus, contracte-standard există deja la OPCOM, în cadrul pieţei forward (PCCB-NC), însă e o chestiune de inerţie până jucătorii se obişnuiesc cu acest format.

În ceea ce priveşte posibilitatea de a vinde şi pe alte burse, nu pe una centralizată, preşedintele AFER crede că este o chestiune care trebuie foarte bine dezbătută, pentru că implică interesul naţional de a avea o bursă regională la Bucureşti. "Ar fi o schimbare majoră pe piaţă, iar părerile sunt împărţite. Din nefericire, nu există un model ideal", a Spus Lungu.

Contractele îşi pierd urma

Lucrurile menţionate mai sus se combină cu altceva. Până la mijocul acestui an, OPCOM, în calitate de operator centralizat al pieţei de energie, însărcinat cu supravegherea acesteia, trebuia să primească de la jucătorii din piaţă toate contractele din piaţa de electricitate, inclusiv cele destinate segmentului captiv (în speţă casnic). Acest drept a expirat la 30 iunie.

O decizie a ANRE prelungeşte obligaţia OPCOM de administrare a cantităţilor de electricitate şi nu a contractelor, şi asta doar până la 31 decembrie 2007. Acum OPCOM nu mai primeşte de la participanţii la piaţă decât nişte notificări cu cantităţile contractate, iar de la 1 ianuarie nu va mai primi nicio informaţie din piaţă. Astfel, nicio altă instituţie a statului nu va mai deţine contractele încheiate în piaţă, cu participanţi, cantităţi, preţuri etc. Reacţia ANRE: "Vom vedea până atunci ce vom face".

Aceasta nu este decât o nouă încercare de opacizare a pieţei. O alta este lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte cantităţile şi preţurile aferente de energie pentru consumatorii captivi. Înainte, aceste informaţii erau publicate în "Monitorul Oficial", dar odată cu venirea noii conduceri la ANRE, la începutul lui 2005, ele au încetat să mai fie publice. Aceasta a dat naştere la discuţii privind faptul că ponderea Hidroelectrica în coşul de energie pentru captivi este prea mic. Jean Constantinescu, fostul preşedinte ANRE, califică drept "inadmisibil" această măsură: "Orice e reglementat e informaţie publică", a spus acesta.

Nicolae Opriş a fost numit preşedinte al ANRE la începutul anului 2005, iar recent a fost mutat pe postul de vicepreşedinte pe probleme de energie. Anterior, timp de vreo patru ani, adică în perioada "marilor contracte", a fost şef al serviciului de marketing-furnizare la Hidroelectrica.

El este în prezent cercetat în dosarul "Energia" de procurorii DIICOT pentru fapte săvârşite atât în calitate de preşedinte ANRE, cât şi în cea de fost şef al serviciului de contracte din Hidroelectrica, legat de contractele de energie ieftină. Printre persoanele învinuite se mai numără şi actualul director general al Hidroelectrica, Traian Oprea.

Trecerea la contractele-standard trebuie să se producă însă în urma comportamentului participanţilor la piaţă, nu prin măsuri administrative
Ion Lungu
fost preşedinte ANRE

Legea energiei vorbeşte clar de o piaţă centralizată. Vor să introducă prin uşa din dos o piaţă în care poate intra oricine, deschizând o fereastră de oportunităţi pentru băieţii deştepţi
Jean Constantinescu
fost preşedinte ANRE