Piaţa de capital suferă de anemie

ce mai evident faptul că pe piaţă nu mai sunt bani, că fondurile de investiţii au început să îşi orienteze capitalurile spre alte pieţe. Ce a determinat însă această migraţie a

ce mai evident faptul că pe piaţă nu mai sunt bani, că fondurile de investiţii au început să îşi orienteze capitalurile spre alte pieţe. Ce a determinat însă această migraţie a capitalului? Unii au pus-o pe seama proiectului noului Cod Fiscal, alţii pe Legea SIF-urilor sau pe faptul că Uniunea Europeană nu a anunţat 1 ianuarie 2007 ca dată certă de aderare a României. Totuşi, corecţii asemănătoare Bursei de la Bucureşti s-au înregistrat pe toate pieţele europene. Or, nici Legea SIF-urilor şi nici Codul Fiscal al lui Sebastian Vlădescu nu aveau cum să determine scăderi ale Bursei de la Frankfurt. Cine vrea să găsească explicaţii pentru scăderile pieţelor de capital din ultima perioadă, cu siguranţă nu trebuie să le caute pe malurile Dâmboviţei, ci să opereze la o scară mult mai mare.
În urmă cu câteva zile, Rezerva Federală americană a anunţat o creştere a dobânzii de referinţă la 5%. O astfel de dobândă a FED funcţionează ca un fel de magnet pentru banii fondurilor de investiţii din întreaga lume, care s-au văzut puse în situaţia de a alege între un randament sigur oferit de bondurile americane şi o potenţială creştere asigurată de plasamentele în acţiuni de pe pieţele din Cehia, Polonia, Ungaria, România sau Rusia. Iar alegerea a fost evidentă, multe fonduri de investiţii au mutat peste Ocean o parte din capitalul plasat pe pieţele europene. La aceasta se mai adaugă şi faptul că dolarul este foarte ieftin în raport cu euro. Astfel, fondurile de investiţii iau dolari ieftini şi anticipează o apreciere a monedei americane în raport cu euro.
În ultimii ani, China a fost unul dintre motoarele care au asigurat creşterea economiei mondiale. Cererea mare de oţel din partea acestei ţări a determinat, în urmă cu doi ani, o dublare a preţului oţelului. Iar acesta este numai un exemplu. În ultima vreme însă, cererea de materii prime la nivel global a fost din ce în ce mai scăzută. Această evoluţie determină o scădere a consumului şi a pieţelor de capital, în ansamblu. Nu mai târziu de săptămâna trecută, mai multe mari agenţii de brokeraj au recomandat orientarea către bonduri. Ceea ce s-a petrecut chiar săptămâna aceasta.
Este vorba, în primul rând, de investitorii care fac plasamente pe termen scurt şi care nu îşi permit să aibă pierderi din fluctuaţiile bruşte ale pieţelor de capital. Scăderea Bursei de la Bucureşti a fost determinată tocmai de migrarea capitalului speculativ. Corecţia preţurilor nu ar fi fost însă atât de drastică dacă pe piaţă existau fonduri de pensii, care se ştie că atrag lunar lichidităţi pe care, de regulă, le investesc pe piaţa de capital. Cu siguranţă, în acest moment, ar fi cumpărat cu trei mâini acţiuni SNP la un preţ sub 5.000 de lei, mai ales în situaţia în care compania petrolieră a anunţat rezultate financiare foarte bune. Cu toate că scăderile de la Bursă au cauze mai mult externe, amploarea lor este dată de imaturitatea pieţei de capital din România. Absenţa cadrului instituţional care să determine apariţia fondurilor de pensii este numai unul dintre aspecte. Ceea ce demonstrează încă o dată slăbiciunea guvernanţilor de a crea un cadru propice pentru impulsionarea pieţei de capital.