Piaţa autohtonă de coaching se află încă în faza de pionierat

În timp ce în ţări precum Anglia sau Germania raportul dintre numărul "antrenorilor" de business şi cel al locuitorilor este de 1 la 8.000 de locuitori, în România numărul total al acestora

În timp ce în ţări precum Anglia sau Germania raportul dintre numărul "antrenorilor" de business şi cel al locuitorilor este de 1 la 8.000 de locuitori, în România numărul total al acestora abia dacă trece de 10

Cum să îţi dezvolţi eficient echipa, cum să oferi un feedback constructiv angajaţilor sunt doar o parte din atuurile pe care le prezintă serviciile de coaching.

Activitatea de coaching este încă un domeniu necunoscut pe plan local, în comparaţie cu ţări precum Marea Britanie sau Germania, care domină topurile europene din punctul de vedere al numărului de persoane practicante ale acestei meserii.

Potrivit studiului "European Coaching Survey 2007/2008" realizat de Bresser Consulting, în Uniunea Europeană activează 16.000-18.000 de coach specializaţi pe business. Aproape trei sferturi din aceştia lucrează în Marea Britanie şi Germania.

La nivel european, coachingul este una dintre activităţile asociate businessului care cunosc una dintre cele mai ridicate rate de creştere. În Statele Unite ale Americii, a avea un coach este un semn al statutului social ridicat, costul unei şedinţe individuale fiind de 200-300 euro/oră sau 1.500-3.000 euro/zi cu echipa.

Nevoie tot mai acută de reorganizare

Pe plan local, coachingul începe să prindă contur. Dacă până nu demult se ştia despre coaching doar la nivel de teorie, au început să apară cursuri de specialitate, tot mai mulţi manageri fiind interesaţi de serviciile unui astfel de "antrenor" de business.

"Coachul este responsabil de schimbările de comportament ale angajaţilor, ce ar trebui făcute în concordanţă cu strategia şi obiectivele de business ale companiei în vederea creşterii performanţei individuale şi, în final, a organizaţiei", a declarat pentru "Adevărul" Ana-Maria Pleşuvescu, business development manager Achive Global România, companie specializată în organizarea cursurilor de pregătire în coaching.

Majoritatea discuţiilor dintre un coach şi managerul care apelează la acest gen de servicii se învârt în jurul problemelor de serviciu, al modalităţilor de a avansa în carieră, dar şi al problemelor personale.

Pentru că pe un teritoriu care devine tot mai dur precum cel al poziţiilor de management, statut ce implică o bună coordonare din punctul de vedere al modului în care ştii să-ţi conduci echipa, nevoia de reorganizare şi folosire eficientă a resurselor devine tot mai acută.

Cursurile de coaching, 2.900 de euro

În fapt, un coach îl sfătuieşte pe cel implicat în mod direct în acest proces când şi cum să folosească resursele pentru a dezvolta cât mai eficient oamenii din echipele lor. "Antrenorul" oferă unelte care să îi ajute în munca de dezvoltare a angajaţilor. Cum să îţi dezvolţi echipa, când şi cum să oferi un feedback constructiv sau să recunoşti meritele angajaţilor sunt doar o parte din atuurile pe care le prezintă un astfel de serviciu.

Potrivit estimărilor din domeniu, în ţara noastră un astfel de program de pregătire şi acreditare în coaching costă 2.900 euro şi se aşteaptă să contribuie la formarea a 250-300 de specialişti pe an. De cele mai multe ori, aceste servicii sunt utilizate pentru pregătirea oamenilor de decizie dintr-o organizaţie.

"Există organizaţii care ne contactează direct, având ca scop dezvoltarea middle şi a senior managerilor", a precizat Pleşuvescu. Potrivit unui studiu efectuat de HR România şi Business Edu, un procent de 41,04 % din peste 150 de persoane intervievate au declarat că au făcut până acum coaching.

Piaţa din România, pe trend ascendent

Specialiştii în resurse umane din România susţin că acest procent poate fi considerat unul îmbucurător, ţinând cont de faptul că printre cei care au conştientizat importanţa apelării la un coach, nu sunt numai specialiştii sau cei care vor să performeze în carieră, ci şi organizaţiile care îşi implică angajaţii în a fi corect "antrenaţi".

Conform datelor furnizate de repondenţii studiului, în 36,55% din cazuri se practică coachingul chiar în organizaţia din care aceştia fac parte. Fiecare companie are politica ei de instruire, pregătire sau consiliere a angajaţilor, şi tocmai din acest motiv în proporţie de 39,13% managerii beneficiază de un coach, 36,96% sunt cei din top line executive, 41,3% toată organizaţia şi numai 10,87% cei care îşi plătesc singuri programele de coaching.

Potrivit Anei Maria Pleşuvescu, managerii înţeleg că, pentru a avea echipe performante, ele trebuie să fie foarte bine pregătite. "Responsabilitatea acestei pregătiri intră în obiectivele managerilor. Timpul pe care aceştia îl au la dispoziţie este limitat, de aceea învăţarea unor metode care să îi ajute să fie cât mai eficienţi în această direcţie este considerat un real ajutor de către manageri", susţine oficialul Achive Global România.

50.000 de specialişti în lume

La nivel european, piaţa serviciilor de coaching este în creştere explozivă, cu un ritm depăşit doar de industria IT. În lume există în prezent 50.000 de specialişti în coaching, marea majoritate profesând în ţările dezvoltate: SUA, Marea Britanie şi Germania.

Conform studiului, există aproximativ 16.000-18.000 de antrenori de business în Uniunea Europeană. Marea Britanie şi Irlanda sunt ţările care au cea mai mare densitate de "antrenori" activi raportat la numărul de locuitori.

Statele est-europene, la început de drum

Pe locul trei din punctul de vedere al numărului de coachi existenţi se află Franţa şi Italia, cu un număr de aproximativ 1.000 de persoane specializate în acest domeniu. Spania şi Portugalia se află şi ele în faza de dezvoltare accelerată, în timp ce ţări precum Grecia, Malta, Cipru sau Turcia de-abia acum încep să înţeleagă beneficiile acestui program.

În Ţările Scandinave, piaţa de coaching se dezvoltă în mod constant, însă nu a reuşit până în prezent să depăşească ritmul european. Suedia numără 500 de coachi, Norvegia 200, în timp ce în ţări precum Danemarca sau Finlanda numărul ajunge la 100.

Ţările foste comuniste încep de-abia acum să aibă contact cu această nouă profesie. Realizatorii studiului "European Coaching Survey 2007/2008" susţin că această întârziere în apariţia unei noi profesii poate fi văzută ca un avantaj.

"Pe de o parte, căderea târzie a comunismului poate fi văzută ca un dezavantaj, în sensul că respectivele ţări trebuie să recupereze foarte mult într-o perioadă relativ scurtă de timp. Pe de altă parte, această evoluţie este un avantaj.

Au posibilitatea de a evita greşelile pe care le-au făcut deschizătorii de drum din domeniu şi de a beneficia de soluţiile ce s-au dovedit a fi câştigătoare", se arată în studiul efectuat de Bresser Consulting.

În niciuna dintre ţările analizate - Cehia, Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Estonia, Letonia, Ucraina, Macedonia sau Rusia, coachingul nu este unanim acceptat şi folosit ca o tendinţă de business. Potrivit studiului, doar 3% din totalul de coachi existenţi la nivelul Uniunii Europene activează în ţările foste comuniste.

Poreclele din timpul şcolii marchează evoluţia carierei

Rolul jucat în timpul şcolii - ciudatul clasei, atletul, majoreta, preferatul profesorului, clovnul sau elevul eminent - poate influenţa semnificativ alegerea carierei. Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite şi preluat de Reuters, 39% din cei 6.000 de angajaţi care au participat la acest sondaj au spus că experienţele din timpul şcolii au avut impact asupra carierei lor.

Astfel, elevii calificaţi drept ciudaţi, cu obsesii pentru tehnică, jocuri etc. şi-au ales slujbe în domeniul ingineriei sau al vânzărilor. În schimb, atleţii tind să lucreze în industria transportului, în timp ce majoretele sunt atrase de asigurări sau turism.

Membrii consiliilor studenţeşti, directori

Majoretele ajung să atingă al doilea cel mai mare nivel de satisfacţie oferită de carieră, după cei care au fost preferaţii profesorului. "Sunt persoane entuziaste şi puternic motivante. Ştiu să-i impulsioneze pe ceilalţi să intre într-un proiect.

Poţi vedea cum entuziasmul şi motivarea se pot traduce într-un rol unde ai în grijă un mare departament", spune Jennifer Grasx, de la CareerBuilder.com, companie care a efectuat studiul.

Pe de altă parte, foşti membri ai consiliilor de studenţi au prezentat mai multe probabilităţi de a ajunge directori sau administratori de firmă, pe salarii mari. 12% din aceştia au raportat un salariu de minimum 100.000 de dolari pe an, în timp ce 50% au spus că au un salariu anual de minimum 50.000 de dolari.

Salariul însă nu asigură şi satisfacţia la locul de muncă, majoritatea exprimând un nivel mare al insatisfacţiei oferită de slujbă. 41% din preferaţii profesorilor au obţinut poziţii administrative, multe în construcţii, bănci sau în sectorul financiar.

Clovnii clasei, salarii cu şase cifre

Deşi 37% din aceştia câştigau mai puţin de 35.000 de dolari anual, majoritatea au spus că sunt fericiţi cu slujba pe care o au. Aproape 60% din foştii membri ai unor societăţi studenţeşti au ales slujbe în servicii tehnice, mulţi în sectorul sănătăţii publice, în timp ce foştii atleţi au ales sectorul transporturilor.

7% din foştii atleţi, ciudaţi sau clovni ai clasei au ajuns să câştige salarii cu şase cifre. 45% din foştii atleţi au obţinut slujbe plătite cu minimum 50.000 de dolari anual. Peste 50% din aceştia au raportat că sunt mulţumiţi de modul în care le evoluează cariera. Ciudaţii şi clovnii clasei au raportat cel mai înalt nivel de insatisfaţie, cu 21% şi, respectiv, 18%.

De ce nu apelează managerii la coaching

34,21% nu au ştiut de existenţa acestui serviciu
26,32% au fost împiedicaţi de aspectul financiar
21,05% nu au găsit coachul potrivit
17,11% nu au avut nevoie
1,31% consideră că e inutil

Ţintele urmărite în şedinţele de "antrenament"

Dozează punctele forte
Atingerea obiectivelor
Învăţarea de noi strategii de leadership
Trasfer rapid către un alt job
Revigorarea angajamentului faţă de actualul loc de muncă
Conştientizarea noilor posibilităţi în carieră
Învăţarea unor noi comportamente

Sursa: HR România