Petrom, vândut pe bucăţi de austrieci

Într-un singur an, de când a preluat Petrom, bilanţul OMV arată astfel: vinde la greu activele companiei, desfiinţează depozitele de carburanţi şi goleşte sediile din toată România, dă

Într-un singur an, de când a preluat Petrom, bilanţul OMV arată astfel: vinde la greu activele companiei, desfiinţează depozitele de carburanţi şi goleşte sediile din toată România, dă oamenii afară şi scumpeşte carburanţii. Iar profiturile OMV cresc, ajungând cel puţin la 700 milioane de euro în 2005.
Cum investiţii OMV nu se înghesuie să mai facă, petroliştii mor în accidente de muncă, iar consumatorii plătesc o benzină din ce în ce mai scumpă.
100 de depozite desfiinţate, afaceri imobiliare de miliarde
Într-un singur an, "marele Petrom" se va transforma nu numai într-o sugativă pentru propriii consumatori, ci şi în mari afaceri imobiliare. Prima manevră în acest scop este desfiinţarea a nu mai puţin de 100 dintre cele 140 de depozite pe care le deţinea Petrom. Toate acestea ocupă terenuri în centrul marilor oraşe, capitale de judeţ, unde preţurile sunt exorbitante, dar şi în oraşe mai mici, cu zone tentante. După dezafectarea tancurilor petroliere din depozite, terenurile devin numai bune pentru cele mai profitabile afaceri imobiliare.
Un exemplu elocvent este depozitul Petrom din Băneasa care a fost desfiinţat, iar întreaga activitate s-a concentrat pe depozitul din Jilava. În Băneasa vor rămâne cel puţin 30 de hectare libere la vânzare. Salariaţii din Petrom, care deşi speriaţi că îşi vor pierde locurile de muncă, ne-au declarat că terenul valorează peste 30 milioane de euro. "Dacă OMV va vinde 100 de astfel de terenuri în România, câştigul ar fi impresionant - între 1,5 şi 2 miliarde de euro", declară un salariat al Petrom.
Condiţiile precare de muncă omoară petroliştii
Urmările restrângerii numărului de depozite de produse petroliere sunt complexe: de la pierderea clienţilor tradiţionali, care migrează către societăţile concurente, până la accidente de muncă ale salariaţilor suprasolicitaţi. Cum epurarea celor 1.000 de salariaţi în 2005 îi sperie cu şomajul pe lucrătorii rămaşi în Petrom, aceştia muncesc până la epuizare în condiţii din ce în ce mai precare. Aşa se face că accidentele de muncă au început să se ţină lanţ, deşi aproape toate sunt ţinute sub tăcere. Cu toate acestea, s-a aflat că, înainte de Crăciun, Cătălin Inse, angajat la depozitul Petrom Jilava, a alunecat de pe cisterna pe care o încărca cu motorină, ajungând la un pas de moarte. Un alt accident de muncă a avut loc, pe 28 decembrie, pe platforma Jupiter, unde petroliştii Gigel Grigorescu şi Virgil Bălan au fost răsturnaţi în apa Mării Negre din coşul în care erau transbordaţi. Virgil Bălan, 54 de ani, a murit. Tăcerea s-a aşternut şi asupra acestui accident, dar se cunoaşte deja că OMV îi suprasolicită pe salariaţi, iar investiţii în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă nu se mai fac din decembrie 2004.
Doar 100 mil. $, din vânzarea platformelor de foraj
O altă afacere făcută de OMV la sfârşitul lui 2005 a fost vânzarea platformelor maritime - Atlas, Fortuna, Jupiter, Orizont, Prometeu şi Saturn către Grup Servicii Petroliere-GSP. Celebrele platforme, care făceau servicii de foraj pentru marile companii ale lumii, au fost vândute la modica sumă de 100 mil. $, valoarea lor reală fiind incomparabil mai mare. Se impune o întrebare: De ce grăbeşte OMV atât de tare să desfiinţeze activele Petrom?