Persoanele predispuse la sinucidere pot sa-si mascheze suferinta chiar si fata de apropiati

Ipoteza sinuciderii, in cazul Erbasu, a fost greu de acceptat atat de public, cat si de cei din anturajul victimei, acesta avand imaginea unui personaj robust, activ, tonic, greu de asociat cu

Ipoteza sinuciderii, in cazul Erbasu, a fost greu de acceptat atat de public, cat si de cei din anturajul victimei, acesta avand imaginea unui personaj robust, activ, tonic, greu de asociat cu gandurile negre si tristetea. In perceptia generala, la suicid ar fi mai predispuse persoanele mai slabe de inger sau cele care sufera din cauza unor dificultati materiale. Totusi, medicii psihiatri spun ca imaginea optimista a unei persoane poate ascunde suferinte psihice cu predispozitii pentru suicid. In unele cazuri, aceste tulburari nu au nici un fel de simptome. Daca este vorba de o persoana cu un statut social important, aceasta va face tot ce poate pentru a-si masca suferinta in fata anturajului. Una dintre cele mai intalnite tulburari care pot duce la suicid este depresia. "Depresia nu este direct proportionala cu bogatia. De multe ori, o persoana nevoiasa nu face depresie fiindca este motivata de dorinta de a-si asigura traiul, de a lupta pentru masa de a doua zi. Persoanele cu un intelect mai dezvoltat sunt mai predispuse la depresie. Aceasta tulburare poate aparea si in cazul persoanelor bogate care au dat faliment, in cazul crahurilor bancare. Unui depresiv, trebuie sa i se ofere un motiv cat de mic pentru a-l impinge la sinucidere. Din disperare, se poate ajunge la sinucidere", ne spune dr. Irina Dan, medic primar psihiatru la Spitalul "Alexandru Obregia". Specialistii sustin ca depresia poate debuta uneori cu tentative sau incercari reusite de suicid. De la debutul afectiunii, se pot observa la pacient stari de iritabilitate, apare insomnia, se modifica pofta de mancare, ii scade interesul pentru preocuparile obisnuite, pentru viata profesionala etc. Manifestarea exterioara, insa, depinde si de tipul de personalitate al pacientului in cauza. Medicii spun ca persoanele orgolioase, in special barbatii, reusesc o vreme sa-si mascheze trairile depresive. "Pentru a trece la tentativa de suicid este nevoie de o agravare serioasa a starii psiho-afective sau de un eveniment extrem de grav care sa precipite actiunea. Statistic, se estimeaza ca unul din zece pacienti depresivi are comportament suicidar", a explicat dr. Irina Dan. Pentru a-si ascunde suferinta, multi dintre depresivi se pot apuca de baut. Consumul de alcool da o stare euforica si acest lucru poate ajuta la mascarea simptomelor depresiei. "La pacientul depresiv apar anumite modificari in gandire. O persoana care sufera de depresie nu-si mai face planuri pentru viitorul mediu sau indepartat. Altii incearca sa-si puna ordine in afaceri, isi fac un testament. Chiar daca nu au simptomele clasice, depresia poate fi indusa de o grija foarte mare pe care nu o pot impartasi celor din jur. Cand nu poate rezolva aceasta problema, persoana incearca sa se sinucida. Exista, insa, si cazuri in care tulburarea poate debuta cu o tentativa de suicid, uneori reusita, dar la persoanele tinere, dezamagite in dragoste sau cu un esec profesional", ne-a mai spus dr. Irina Dan. Exista o predispozitie genetica pentru depresie. Neuromediatorii care intermediaza transmiterea unor impulsuri nervoase in creier sunt produsi in cantitati insuficiente. In lipsa unui diagnostic si a unui tratament, "criza" de neurotransmitatori se aceentueaza cu varsta sau la suprasolicitari. Asociatia Mondiala a Psihiatrilor considera ca depresia este subdiagnosticata si subtratata. Printre cauzele care duc la aceasta situatie se numara neobservarea la timp a simptomelor depresive, nivelul scazut al educatiei sanitare a populatiei si, nu in ultimul rand, faptul ca bolile psihice sunt privite ca un stigmat aplicat individului si familiei. De aceea, pentru a nu fi stigmatizati in societate, multi pacienti nu se prezinta la medic, desi, tratata, depresia este o afectiune vindecabila.