Perestroika in relatiile romano-libiene

"Romania a reusit sa refaca dialogul cu Libia, vizita a fost un succes", a conchis, la incheierea vizitei de doua zile in Libia, ministrul roman de externe, Mihai-Razvan Ungureanu. Marcata, in faza

"Romania a reusit sa refaca dialogul cu Libia, vizita a fost un succes", a conchis, la incheierea vizitei de doua zile in Libia, ministrul roman de externe, Mihai-Razvan Ungureanu. Marcata, in faza initiala, de incertitudini, cauzate de binecunoscuta imprevizibilitate a liderului libian, Moammer Al-Kadhafi, vizita s-a dovedit a fi un tur de forta. Pe parcursul celor doua zile, Mihai-Razvan Ungureanu i-a intalnit pe ministrul de externe, Abdurrahman Mohammed Shalgam, pe premierul libian, Shukri Mohammed Ghanem, si ministrul de finante, Mohammed Ali El-Huwaj. Momentul culminant l-a constituit primirea de catre Moammer Al-Kadhafi, la baza sa din Baablazizia. A fost inceputul realului ,dezghet" din relatiile romano-libiene, marcate de o lunga perioada de inactivitate dupa caderea comunismului. Obosit si vizibil contrariat de prezenta in numar mare a presei romane, liderul libian l-a primit pe ministrul roman de externe intr-unul din celebrele sale corturi, inconjurat de o garda de corp impresionanta. Extrem de influent in Africa, Kadhafi i-a avut, in acelasi timp, ca oaspeti, pe presedintii republicilor africane, Togo si Sierra Leone, state in a caror politica Tripoli are un cuvant greu de spus. Intr-un gest de extrema bunavointa fata de Romania, ,marele frate", asa cum isi mai numesc libienii liderul, a preferat sa-i lase sa astepte pe cei doi obisnuiti ai casei pana la terminarea discutiilor cu Mihai-Razvan Ungureanu.
Mesaj si pumnal, din partea presedintelui Basescu
"Ce mai face Romania?, Ce mai face presedintele Romaniei?", a intrebat Kadhafi, observandu-l cu o vizibila curiozitate pe ministrul roman de externe. Discutia a decurs dupa toate normele protocolului politic local, Ungureanu adresandu-i-se lui Kadhafi cu apelativul oficial de ,Mare Lider". Pe langa mesajul de la presedintele Basescu, pe care liderul libian l-a si citit, personal, mai tarziu in cursul discutiilor private, Mihai-Razvan Ungureanu i-a daruit acestuia un pumnal din otel dur, ca semn de apreciere a calitatilor sale de vanator. Din ratiuni de securitate, ceremonialul de inmanare a pumnalului, atat de atent regizat de reprezentantii Romaniei, a fost drastic simplificat, la cererea garzilor libiene, extrem de nervoase la vederea unei arme in apropierea liderului. Cu toate acestea, procedurile de securitate impuse de protocolul libian, desi vestite ca fiind extrem de riguroase, au fost mai degraba sumare pentru delegatia Romaniei. Fervoarea revolutionara a colonelului Kadhafi a scazut odata cu trecerea anilor si schimbarea mediului international. ,Nu vreau sa se faca nici o paralela intre relatia pe care am avut-o cu Ceausescu si cea pe care o avem acum", a spus liderul libian in cursul convorbirilor care au urmat momentului public. ,Inteleg schimbarile din Romania, a continuat acesta, dar si noi ne-am mai maturizat intre timp." Dupa ce a decis sa-si recunoasca responsabilitatea pentru atentatul de la Lockerbie si sa plateasca despagubiri, dar mai ales sa renunte la programul de dotare cu arme de distrugere in masa, facand cunoscute sursele de aprovizionare, Libia se bucura acum de sustinerea manifesta a Occidentului. Vizita romaneasca se inscrie intr-un sir lung de contacte pe care Tripoli le dezvolta cu capitalele occidentale. Berlusconi, Schroeder sau Blair sunt numai cativa dintre cei care au dorit sa-l intalneasca pe "marele frate" la Tripoli. Dincolo de semnalul pozitiv dat prin acceptarea in sine a intalnirii, ministrul de externe spaniol asteptand zece ore pentru a fi primit, Kadhafi a prezentat un real interes pentru reluarea relatiilor economice si politice cu Romania. Asa cum nu face in mod curent, acesta a acordat libertate totala de decizie premierului si ministrului de externe, sa discute si sa rezolve cu oficialii romani toate problemele, pentru a aduce relatiile la un nivel satisfacator.
Libia - locomotiva intereselor romanesti in Africa
Cele doua parti au convenit semnarea, in cadrul vizitei pe care premierul libian urmeaza sa o faca la Bucuresti in prima parte a anului 2006, a unui protocol de consultare politica, urmat de un acord de protejare a investitiilor si evitare a dublei impuneri. De altfel, in urmatoarea perioada, la Bucuresti vor sosi o serie de delegatii libiene, incepand cu cea a ministrului de externe si sfarsind cu cele de specialitate, pentru a pregati astfel o vizita oficiala la cel mai inalt nivel. Unul dintre efectele imediate este reluarea negocierilor privind datoria Libiei catre Romania. Convorbirile au fost intrerupte in ianuarie 2005, ca urmare a incapacitatii celor doua parti de a ajunge la o baza comuna de calcul al cuantumului. Ulterior, se va trece la rezolvarea litigiilor dintre companiile romanesti si cele libiene. Tripoli este interesat de reluarea colaborarii cu Romania, in domenii precum extractia petroliera, infrastructura, siderurgie si materiale de constructii. Cele doua parti au convenit formarea de firme mixte pentru activitati pe terte piete, in special Africa. Mai mult, premierul libian i-a propus ministrului roman de externe ca tara sa sa reprezinte ,un releu pentru interesele economice ale Bucurestiului in Nordul Africii", dupa cum se exprima Mihai-Razvan Ungureanu.
Ambasada de la Tripoli, reorganizata
Pentru a facilita realizarea celor convenite, MAE va reorganiza Ambasada de la Tripoli prin cresterea numarului de consilieri economici, diplomati si eficientizarea serviciilor consulare. Ungureanu intentioneaza sa-i ceara ministrului de interne, Blaga, urgentarea si simplificarea procedurilor de acordare a vizelor pentru cetatenii libieni care vor sa calatoreasca in Romania. In contrapartida, Libia urmeaza sa-si ridice, la gradul de ambasador, nivelul de reprezentare de la Bucuresti, actualmente fiind reprezentata doar de un insarcinat cu afaceri.