Pentagonul şi Democraţia

Legile Securităţii, atribuţiile DIICOT, presupusele Centre de detenţie CIA, Războiul Mondial împotriva Terorii ţin prima pagină până la saturaţie. Cuvenite informaţii de context lipsesc

Legile Securităţii, atribuţiile DIICOT, presupusele Centre de detenţie CIA, Războiul Mondial împotriva Terorii ţin prima pagină până la saturaţie. Cuvenite informaţii de context lipsesc însă mai mereu pentru cel interesat! De pildă, cum reuşeşte SUA să soluţioneze juridic, fie şi parţial, povestea suspecţilor de terorism? Mai este sau nu, pentru noi, o referinţă valabilă democraţia americană?

Administraţia Bush, al cărei mandat se încheie în noiembrie anul viitor, precum şi fosta majoritate republicană au fost destul de flexibile în privinţa administrării ca probe a informaţiilor obţinute, inclusiv sub tortură, până la adoptarea în 2005 a Legii privind Tratamentul Deţinuţilor. Reţinerea timp îndelungat, fără proces, în Guantanamo Bay, Cuba, a celor care ameninţă securitatea SUA, denumiţi generic terorişti, a pus sub semnul întrebării chiar fundamentul societăţii de tip liberal atunci când confruntarea părea să nu mai aibă reguli. Criticile necontenite ale apărătorilor drepturilor omului, presiunea noii majorităţi democrate din Congres, capacitatea de autocorecţie a democraţiei americane au făcut să se încerce reintrarea într-o normalitate aproximativă - avansarea unui set de norme aplicabile în raporturile juridice cu teoriştii.

Probe "din auzite"

În fine, după trei luni de elaborare (nouă, pachetul legilor Securităţii ne umple viaţa de mai bine de un an!), Pentagonul aduce în Capitol Hill 238 de pagini cu prevederi clarificatoare, un manual care, chiar dacă nu stabileşte reguli de procedură pentru procurori, le dă autoritatea de a decide care dintre informaţiile clasificate şi datele obţinute doar "din auzite" (hearsay) pot fi folosite în astfel de procese. Se pare că acesta va fi pasul decisiv în începerea mult aşteptatelor procese, ce vor fi intentate anul acesta pentru 60 până la 80 dintre cei 395 de deţinuţi din raţiuni de securitate naţională. Manualul completează Legea Comisiilor Militare de judecată, adoptată în septembrie trecut, pentru procesele ce vor fi intentate suspecţilor de terorism şi este în acord cu articolul 3 al Convenţiei de la Geneva referitoare la un proces corect - adică, în fine, apărarea va avea acces, evident cu restricţii, la o parte din probele depuse spre acuzare. Mărturiile smulse sub presiune, chiar tortură, nu pot fi folosite decât dacă au fost obţinute înainte de finele lui 2005.

Deodată cu lansarea manualului, Pentagonul a făcut publică şi maniera de supraveghere a proceselor.Fără doar şi poate, o lumină oarecare va apărea şi în marea şaradă a închisorilor secrete ale CIA (raportul Fava va fi discutat în Parlamentul European la jumătatea lunii februarie).

Invitaţia mea este, ca de obicei, de a ne lărgi perspectiva şi de a reflecta de două ori când ne referim la orice model. La finele anului trecut, o analiză comparativă asupra serviciilor de informaţii din Polonia, Cehia, Ungaria şi România conchidea că niciuna dintre acestea nu a trecut cu brio proba controlului civil asupra sectorului de securitate. În rest, mai nimic nou: rezistenţă la schimbare, sete de dezvăluiri, percepţie negativă, poliţe plătite şi jocuri politice... Vom vedea cum se va finaliza disputa pentru şi între deja învechitele noi legi ale Securităţii, de al căror conţinut şi în care variantă aproape nimeni nu-şi mai aminteşte!

O analiză comparativă asupra serviciilor de informaţii din Polonia, Cehia, Ungaria şi România, conchidea că nici una dintre acestea nu a trecut cu brio proba controlului civil asupra sectorului de securitate