Pensionarii fug de acasă de frica facturii la întreţinere

Confruntaţi cu cheltuieli mai mari decât le permite pensia, vârstnicii au găsit metode ingenioase să facă economii. Ei se refugiază în cluburile celor de vârsta a treia Scumpirea

Confruntaţi cu cheltuieli mai mari decât le permite pensia, vârstnicii au găsit metode ingenioase să facă economii. Ei se refugiază în cluburile celor de vârsta a treia

Scumpirea gazelor din octombrie, anul trecut, i-a lovit pe mulţi dintre românii care s-au debranşat de la reţeaua de termoficare. Cei mai afectaţi sunt pensionarii, care acum abia mai fac faţă cheltuielilor. Bucureştenii au găsit însă o soluţie: "rebranşarea la RADET. "La sfârşitul anului trecut, cererile de rebranşare erau de două ori mai multe ca cele pentru debranşare", susţine secretarul general al RADET, Mihai Popescu.

În ţară, cei care au ales centralele termice de apartament încălzesc din ce în ce mai puţine camere, dar tot sunt mulţumiţi că măcar nu plătesc în van, aşa cum se întâmpla pe vremea când erau legaţi de sistemul central de încălzire.

Debranşare 100% la Târgu Jiu

Facturile prea mari la întreţinere sau proasta calitate a serviciilor furnizate de către stat au dus la o debranşare în masă în 2003. Raportul "Termia 2006", realizat de portalul naţional de administraţie publică, arată că peste 20% din oraşele reşedinţă de judeţ au renunţat parţial sau total la contractele cu regiile locale de termoficare, numărul apartamentelor debranşate de la sistemul central de încălzire ridicându-se la aproape 600.000. Unul dintre oraşele debranşate în proporţie de 100% este Târgu Jiu. Aici există aproximativ 22.000 de apartamente ale căror proprietari şi-au instalat centrale proprii.

"Înainte, când exista centrala de cartier, plăteam şi pierderile din reţea, adică apa care se ducea în canale. Este mai bine cu centrală de apartament, pentru că pot să fac şi economii, dacă este nevoie. O închid, şi gata", a spus Alin Ionescu, proprietarul unui apartament cu două camere din Târgu Jiu.

"În ultimii ani, când începuse lumea să se tot debranşeze, era cam mare factura, plăteam mult mai mult ca acum. Nu mai ţin minte cifre exacte, dar sunt mulţumit acum. Am făcut împrumut în bancă pe cinci ani ca să-mi pun centrala de apartament, dar a meritat. În iarna asta, la un apartament cu două camere, am plătit în medie cam 200 de lei pe lună", a spus Ioana Peneşel, proprietara unui apartament cu două camere dintr-un cartier periferic.

Economie maximă: nu stai acasă!

Mulţi dintre pensionarii din Târgu Jiu preferă să-şi petreacă după-amiezele la Cluburile Vârstnicilor tocmai pentru ca factura la gaze să nu vină aşa de mare: "Stăm câteva ore aici, mai economisim căldură
acasă. Pensiile sunt mici şi banii nu ne ajung. Plătesc la gaze cam 100 de lei pe lună, nu-mi pot permite o factură mai mare la o pensie de 260 de lei", a spus Maria Ivan, pensionară.

"Debranşările au început în anul 2001, când a început, de fapt, în toată ţara marea debranşare, iar până în 2005 nu a mai funcţionat nicio centrală de cartier. Centralele nu au mai fost folosite pentru că erau nişte costuri foarte mari, iar cetăţenii au preferat să treacă pe centrale de apartament, unde îşi pot regla costurile", a declarat Ramona Evulescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu.

În Târgu Jiu, aproximativ 18.000 de familii, care locuiesc fie la bloc, fie la casă, beneficiază de subvenţii la căldură, dintre care peste 1.000 de solicitări sunt pentru subvenţia la gaze.

Patru oraşe din Mureş, fără încălzire centrală

Reprezentanţii firmei distribuitoare de energie termică RA Aquaserv precizează că procesul de rebranşare a început la Târgu Mureş de circa doi ani. Chiar zilele trecute, un întreg bloc a revenit la sistemul centralizat de încălzire. Cu toate acestea, în oraşele mureşene Reghin, Târnăveni, Iernut şi Luduş, de aproape patru ani nimeni nu se mai încălzeşte la comun. În Sighişoara, din 14 centrale funcţionează doar patru, care alimentează 50 de apartamente, şcoli şi grădiniţe din două cartiere, plus 18 blocuri ANL.

Rebranşări masive în Capitală

Bucureştenii care s-au debranşat începând cu 2003 au început să se revină la sistemul centralizat de încălzire. Potrivit rapoartelor deţinute de RADET, anul trecut erau înregistrate 706 cereri de debranşare şi 1.610 de rebranşare la reţeaua de distribuţie a Regiei de Termoficare. "La sfârşitul anului trecut, cererile de rebranşare erau de două ori mai multe ca cele pentru debranşare", susţine secretarul general al RADET, Mihai Popescu. Principala cauză pentru care bucureştenii vor să se întoarcă la serviciile RADET sunt legate de creşterea preţului la gaze.

Asta face ca factura utilităţilor pentru cei cu centrale individuale să crească, iar apariţia contoarelor şi repartitoarelor să mai reducă din cheltuieli, în special pentru cetăţenii de la bloc. "Chiar dacă acum plătesc în jur de două milioane de lei (vechi - n.r.) pe lună la gaze, fără să mai pun apa, ştiu că o să ajung să dau din februarie mai mult, pentru că o să scumpească. Nici ăştia nu sunt fraieri! Prea s-a aruncat toată lumea la consum de gaze", a explicat Dinu Manolache, proprietarul unui apartament cu două camere din cartierul Militari. El a adăugat că vecinii care nu s-au rupt de RADET plătesc în jur de 300 de lei pentru întreţinere pe timp de iarnă.

Izolarea termică, în aşteptare

Lansat pe hârtie încă din 2005, programul de reabilitare termică este încă în fază de proiect Astfel problema pierderii căldurii prin pereţi nu s-a rezolvat. În sectorul 3 au fost finalizate două imobile anul trecut, iar alte 18 intră în lucru anul acesta. În sectorul 2, primul bloc care va fi reabilitat termic va intra în execuţie anul acesta. Pentru alte 46 au fost făcute studiile de fezabilitate.

În sectorul 1, consiliul local ia în calcul emiterea unei hotărâri prin care componenta de plată a asociaţiilor de proprietar să fie preluată de primărie. Primarii spun că întârzierile pentru demararea programului de reabilitare termică au fost cauzate de procedeul greoi prin care asociaţiile de proprietari pot face rost de finanţare pentru a acoperi cele 33 de procente din totalul costurilor.

Scumpirea gazului metan

În octombrie 2007, gazele s-au scumpit în medie cu 3,7%. Preţul pe mia de metri cubi este de 914 lei la Distrigaz Sud, iar la EONGaz ajunge la 906 lei/1.000 mc. Anul acesta se anunţă însă majorări substanţiale. Chiar de la 1 februarie, românii ar putea plăti cu 10% mai mult pentru factura la gaze.

119 lei reprezenta preţul gigacaloriei în Capitală