Pensiile vor fi majorate fără a se umbla la impozite sau la alte taxe

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-un răspuns politic, fără detalii tehnice, guvernul îl asigură pe Traian Băsescu că măsura creşterii pensiilor este sustenabilă Majorarea pensiilor cu până la 43%, anul viitor,

Într-un răspuns politic, fără detalii tehnice, guvernul îl asigură pe Traian Băsescu că măsura creşterii pensiilor este sustenabilă

Majorarea pensiilor cu până la 43%, anul viitor, va fi susţinută de acumulările importante din economie, şi nu de eventuale creşteri ale unor taxe sau impozite. Acesta este răspunsul oficial pe care guvernul l-a transmis ieri preşedintelui Băsescu, fără a oferi însă amănunte tehnice. Scrisoarea guvernului este criticată vehement de analiştii economici.

Guvernul a transmis luni seara preşedintelui Traian Băsescu, la solicitarea acestuia, scrisoarea de răspuns privind sursele financiare de majorare a pensiilor. Preşedintele a declarat săptămâna trecută că Legea pensiilor va fi promulgată, dar atunci când va face acest lucru vrea să aibă convingerea că ea va fi aplicată şi a solicitat Executivului să prezinte fundamentarea bugetului de asigurări sociale din care se plătesc pensiile.

Creşterea economică va fi sursa de bază

Efectele creşterii economice, a câştigurilor salariale şi a numărului de salariaţi vor permite, în anul 2008, o majorare a pensiilor cu 43%, faţă de nivelul actual şi, în consecinţă, creşterea punctului de pensie de la 396 lei la 568 lei, respectiv 37,5% din salariul mediu brut, precizează guvernul în scrisoarea trimisă preşedintelui Traian Băsescu.

Potrivit semnatarilor scrisorii (miniştrii Varujan Vosganian şi Paul Păcuraru), creşterea pensiilor va fi realizată fără majorarea unor impozite sau taxe, iar calendarul privind introducerea pilonului doi de pensii şi reducerea CAS vor fi respectate. "În concluzie, Guvernul României îşi reafirmă poziţia potrivit căreia există resursele necesare majorării pensiilor în anul 2008 cu 43% - ca o consecinţă a dezvoltării economice -, precum şi condiţiile în care până în 2013 această majorare să fie sustenabilă", se mai precizează în scrisoarea citată.

Efort bugetar de două miliarde de euro, în 2008

Şi în urmă cu două săptămâni, ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, spunea că resursele majorării pensiilor vor fi asigurate de creşterea economică, avansul salariilor, numărul mai mare de salariaţi, îmbunătăţirea încasărilor bugetare şi unele transferuri din bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale. La acel moment însă, ministrul spunea că în 2008 se vor acoperi circa 1,1-1,2 miliarde de euro din creşterea PIB, 400-500 milioane de euro vor reprezenta transferuri de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, iar alte 500 milioane de euro vor proveni din creşterea cu minimum 2% a numărului de salariaţi şi majorarea salariilor.

Ministrul Vosganian a spus tot atunci că nu va aplica CAS la veniturile din drepturi de autor sau dividende şi nici nu va renunţa la scăderea CAS planificată pentru perioada următoare. Una dintre măsurile anunţate constă însă în eliminarea limitei de 75 milioane de lei vechi, peste care nu se plăteşte în acest moment CAS.

Potrivit ministrului economiei şi finanţelor, efortul bugetar pentru majorarea pensiilor va fi de aproximativ două miliarde de euro, numai anul viitor.

Păcuraru: "Răspunsul guvernului este politic, nu tehnic"

Răspunsul guvernului privind majorarea pensiilor trimis preşedintelui Traian Băsescu este unul politic, nu tehnic, şi este rezultatul unei analize şi al unei decizii politice, a precizat ministrul muncii, Paul Păcuraru, citat de Mediafax.

Acesta a spus că răspunsul formulat preşedintelui putea ajunge şi până la trei bibliorafturi, dar, în urma analizei şi a deciziilor politice, s-a convenit asupra acestei variante care nu face referire, decât în mică măsură, la cifre sau indicatori.

"Dacă preşedintele va accepta acest răspuns, va promulga legea, dacă nu, se va adresa parlamentului. Aşteptăm să vedem ce va decide", a mai spus Păcuraru.

Potrivit Constituţiei, şeful statului are la dispoziţie 20 de zile, în care poate promulga legea sau o poate retrimite parlamentului.

Analiştii economici desfiinţează argumentele guvernului

Dezamăgiţi de răspunsul guvernului referitor la creşterea pensiilor, analiştii financiari spun că scrisoarea remisă ieri este "o glumă proastă" sau, cel mult, o "poezie asezonată cu câteva cifre".

Dragoş Cabat, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari - CFA Romania, spune că ar trebui să fie prognozate mai multe date până cel puţin în 2010: "Ce efort bugetar trebuie făcut în anii următori, mai ales în 2009 şi 2010, despre ce sume ar putea fi vorba - astfel de argumente ar fi trebuit să conţină scrisoarea.

Cifră cu cifră, estimări care să aibă ca marjă de eroare jumătăţi de miliarde. În 2009 nu vom mai avea acelaşi număr de pensionari, nici de angajaţi; la cât se va împărţi, peste doi-trei ani, fondul de pensii? Se spune că vor fi 400.000 de locuri noi de muncă - ce sume vor veni la buget, de pe urma acestora? Astfel de răspunsuri cred că aştepta preşedintele Băsescu. Dacă mi s-ar trimite mie aşa ceva, aş crede că vor să-şi bată joc de mine", ne-a declarat Dragoş Cabat.

Pe de altă parte, Liviu Voinea, director de cercetare în cadrul Grupului deEconomie Aplicată, afirmă că discuţiile de acest gen nu trebuiau purtate la mijlocul anului: "Sursa cea mai sigură de finanţare a unor cheltuieli suplimentare (cum ar fi cele cu creşterea pensiilor) este reducerea altor cheltuieli, în special a celor administrative.

Deficitul bugetar este sub o presiune în creştere, pentru că avem doi ani electorali consecutivi, plus cofinanţările la fonduri europene. Iar scăderea CAS în aceste condiţii este riscantă - o scădere cu 1% a CAS înseamnă o reducere a veniturilor bugetare cu 0,2% din PIB.Sustenabilitatea creşterii pensiilor depinde de evoluţia ulterioară a economiei; o creştere cu 400.000 a locurilor de muncă este totuşi improbabilă, mai ales în condiţiile în care avem deja o rată mică de şomaj şi o rată mare de emigraţie.

Multe depind de modul în care va fi redactat bugetul pe 2008. În primul rând, el trebuie să fie bazat în totalitate pe programare bugetară multianuală; de exemplu, dacă bugetul pe 2007 ar fi fost astfel, nu am avea aceste discuţii la mijlocul lui 2007, nu am avea atâtea rectificări din mers. Se va cunoaşte astfel cum se finanţează nu doar creşterea pensiilor, ci şi programele de infrastructură etc. În al doilea rând, efectul în economie al unei măsuri nu se vede imediat. Cazul Ungariei este elocvent", conchide Liviu Voinea.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite