Pensia privată, bonusul salarial cel mai solicitat
0O treime din români iau în calcul contribuţia la un fond de pensii, ca beneficiu suplimentar oferit de angajatori. Asigurarea de sănătate şi pensia privată sunt primele două beneficii
O treime din români iau în calcul contribuţia la un fond de pensii, ca beneficiu suplimentar oferit de angajatori.
Asigurarea de sănătate şi pensia privată sunt primele două beneficii pentru care optează angajaţii la locul de muncă. Cel puţin aşa reiese din ultimul studiu realizat de compania de cercetare a pieţei Mednet Marketing Research Center.
Rezultatele studiului, realizat în 25 de oraşe din ţară, arată că, atât pentru angajaţii provinciei, cât şi pentru cei din Capitală, cel mai dorit beneficiu la locul de muncă este pensia privată.
În Bucureşti, următoarele poziţii în topul beneficiilor au fost ocupate de asigurarea privată de sănătate şi asigurarea de viaţă. Asigurările private de sănătate ocupă locul doi şi în provincie, la egalitate cu acordarea primelor de către angajatori.
"Şi pentru bucureşteni, şi pentru salariaţii provinciei, cele mai puţin atractive beneficii sunt discounturile practicate de firme pentru angajaţii proprii, împrumuturile acordate acestora şi bonurile de cadouri. Totuşi, pe ultima treaptă în topul preferinţelor salariaţilor din provincie s-au poziţionat trainingurile organizate de angajator", a declarat pentru "Adevărul" Laura Voinea, managerul Mednet Marketing Research.
Speciliştii în resurse umane apreciază că asigurările private de sănătate, precum şi pensiile private sunt noutatea zilei, iar peste câţiva ani, aceste beneficii vor deveni banalităţi, după ce românii se vor familiariza cu ele. "În mod firesc, în orice domeniu apar tendinţe, lucruri la modă, iar pachetele de beneficii nu fac excepţie de la regulă. Prin urmare, sunt angajaţi care îşi doresc să aibă cele mai avansate pachete, după cum există companii pentru care este esenţial să fie prezente în topul tuturor clasamentelor.
Ca principiu general, însă, angajaţii analizează pachetele salariale oferite de compania pentru care lucrează şi apreciază în mod preferenţial acele beneficii care au un echivalent financiar superior", a declarat pentru "Adevărul" Amalia Pîcleanu- Săvinescu, managing partner în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Tandem Consulting.
Ea consideră că susţinerea financiară a unui program MBA de către companie are o greutate semnificativ mai mare în comparaţie cu pensia privată sau asigurarea de viaţă. "Traduse în cifre, diferenţa este marcantă. Tocmai din acest motiv, finanţarea de către organizaţii a programelor MBA este inclusă într-un număr redus de pachete, în vreme ce pensiile şi asigurările pot face obiectul unei politici de compensaţii şi beneficii general aplicabile la nivelul întregii organizaţii" , a completat Amalia Pîcleanu Săvinescu.
Puţini români nu doresc să cotizeze
Pe de altă parte, recrutement managerul companiei de consultanţă şi resurse umane Partners Consulting, Alexandru Stăiculescu, este de părere că situarea pensiilor private şi a asigurărilor de sănătate şi de viaţă, pe primele locuri în topul beneficiilor suplimentare preferate de români la locul de muncă, demonstrează că oamenii încep să conştientizeze din ce în ce mai mult nevoia unei alternative la sistemul public de asigurări sociale.
"Datele referitoare la îmbătrânirea populaţiei României şi la faptul că tot mai puţini oameni muncesc şi contribuie la fondul public de asigurări sociale îi determină pe mulţi angajaţi tineri să gândească pe termen lung şi să apeleze la instrumentele financiare care permit economisirea (pensiile private) şi acoperirea unor riscuri (asigurările)", explică Stăiculescu.
Potrivit studiului Mednet, o treime din persoanele intervievate în Bucureşti şi în ţară vor contribui sau iau în calcul contribuţia la un fond privat de pensii. Totuşi, angajaţii provinciei sunt mai hotărâţi decât cei bucureşteni, exprimându-şi decizia de a contribui la un fond privat de pensii într-o proporţie mai mare decât bucureştenii (10,5% provincie, faţă de 6,6% Bucureşti).
Rezultatele sondajului au indicat că bucureştenii se limitează mai degrabă la contribuţia la un fond privat de pensii. Pe de altă parte, două treimi dintre intervievaţii din Bucureşti şi din provincie au declarat că nu au intenţia de a contribui din banii personali la un fond privat de pensii.
Oficialul Partners Consulting a explicat că mulţi salariaţi cu venituri mari sunt atraşi de oportunităţile de investiţii cu rate mari de câştig. "Există o tendinţă speculativă generală specifică unui mediu în tranziţie şi cu o economie cu dinamică puternic ascendentă, ceea ce îi face pe mulţi să aibă şi o atitudine mai puţin prudentă faţă de viitor", a afirmat Alexandru Stăiculescu.
Asigurarea de sănătate, din ce în ce mai atractivă
Dacă în urmă cu doi-trei ani, foarte puţini români ştiau câte ceva despre asigurările de sănătate şi fonduri de pensii private, acum, rezultatele studiului dovedesc că piaţa muncii se emancipează şi, odată cu aceasta, şi pretenţiile românilor. Rezultatele actuale ale studiului demonstrează că, faţă de anii anteriori, angajaţii au început să conştientizeze necesitatea unui astfel de benficiu, ceea ce ne aliniază cu ţările vest europene, unde aproape toţi locuitorii au astfel de asigurări.
Astfel, spre deosebire de anii trecuţi când majoritatea angajaţilor optau fie pentru bonuri de masă, fie pentru prime, acum, tot românul se îndreaptă către ultima modă în materie de beneficii suplimentare - pensia privată. "Comparând concluziile sondajului cu opiniile candidaţilor pe care i-am intervievat recent, prin plasarea pensiilor private pe primul loc în clasamentul beneficiilor, sondajul pare să exprime într-o măsură semnificativ mai mare motivaţia companiilor de asigurări decât pe cea a angajaţilor.
De altfel, miza lor este foarte mare, căci bătălia câştigată acum înseamnă profituri semnificative pe termen lung", a mai spus Amalia Păcleanu Săvinescu. Studiul Mednet a fost realizat în perioada mai-iunie 2007, pe un eşantion de 800 persoane adulte din Bucureşti şi 800 persoane din oraşele cu peste 100.000 de locuitori din ţară, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Marja de eroare a fost de ± 3,46%.
În condiţiile unor deficienţe majore ale sistemului medical şi social de stat, asigurările şi pensiile private răspund unei nevoi reale
Amalia Pîcleanu-Săvinescu
Care sunt beneficiile pentru care aţi opta la locul de muncă?