Pelerinajele lunii noiembrie, în căutarea tămăduirii spirituale

Patriarhia Română organizează pelerinaje la mânăstiri renumite pentru activitatea lor pe tărâmul credinţei, ce poartă hramul marilor praznice ale acestei luni Cele trei mari

Patriarhia Română organizează pelerinaje la mânăstiri renumite pentru activitatea lor pe tărâmul credinţei, ce poartă hramul marilor praznice ale acestei luni

Cele trei mari sărbători ce au mai rămas din luna noiembrie sunt: Sf. Grigorie Decapolitul (20 noiembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) şi Sf. Apostol Andrei, ocrotitorul României (30 noiembrie).

Către mânăstirile ce poartă aceste hramuri se îndreaptă şi traseele de pelerinaj propuse de Patriarhia Română.

Aceste drumeţii pot oferi pelerinilor tot atâtea prilejuri de a cunoaşte valori de patrimoniu şi de a se bucura de strădania localnicilor de a-şi întâmpina oaspeţii într-un mediu protejat de poluarea întâlnită, la tot pasul, în zonele urbane.

Să alegem din traseele de pelerinaj ale lunii noiembrie câteva dintre destinaţiile deosebite, atât prin istorie, cât şi prin arhitectură! O biserică unică în ţară este, de pildă, Corbii de Piatră. Situată în judeţul Argeş, pe Şoseaua Câmpulung-Domneşti, în satul Corbi, biserica este săpată în stâncă şi îşi are originea în vremuri imemoriale.

Basarab I a întemeiat biserica rupestră

Potrivit pomelnicului mânăstirii, ctitorul acestui aşezământ este voievodul Basarab I, însă alte legende precizează că lăcaşul are o vechime mult mai mare. Un lucru este cert: prima atestare documentară (23 iunie 1529) nu coincide cu data înfiinţării mânăstirii.

Vizitatorul va fi surprins să descopere că biserica rupestră de la Corbi este de tip sală şi are două altare. Această caracteristică se poate explica prin existenţa a două hramuri ce se sărbătoreau atunci (unul ortodox şi altul catolic). Se pare că doamna Clara, soţia lui Vlaicu Vodă, ar fi dorit să impună catolicismul în principat. Legenda spune că localnicii s-au opus acestei dorinţe şi, o vreme, în sfântul lăcaş s-au oficiat două slujbe: una de rit ortodox şi alta de rit catolic.

Picturile pereţilor datează cel mult din secolul al XIV-lea. Din punct de vedere stilistic, biserica seamănă cu cele din Capadochia, dar la noi în ţară este unică.

De la jumătatea secolului al VIII-lea, mânăstirea a devenit biserică de mir şi s-au făcut mai multe modificări arhitectonice. Din anul 2003 se încearcă reînfiinţarea mânăstirii. Acum se fac slujbe ocazionale, mai ales în zilele de mare sărbătoare, iar călugării care le oficiază sunt găzduiţi de săteni. De asemenea, pentru pelerini se deschide sfântul lăcaş, aflat într-o stare avansată de degradare, doar pentru vizitare.

Cozia, o ctitorie a lui Mircea cel Bătrân

Nu departe de municipiul Râmnicu Vâlcea, pe malul drept al Oltului, pelerinii sunt primiţi cu bucurie într-o obşte de renume a ortodoxiei - Mânăstirea Cozia. Aşezământul este ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân şi a fost înălţată între anii 1387-1388 şi sfinţită pe data de 18 mai 1388. Mai târziu (1706-1707), boierul muntean Şerban Cantacuzino a adus numeroase modificări construcţiei. Apoi clădirile au fost refăcute prin anii 1850-1856, în vremea domnitorilor munteni Bibescu şi Ştirbei.

Semnificativă pentru acele vremuri este orientarea mormintelor voievodului Mircea şi al mamei lui Mihai Viteazu, monaha Teofana. Până-n secolul XVIII, aici a existat şi o şcoală mânăstirească. Cozia veche, numită şi Schitul de Piatră, este situată azi la un kilometru distanţă de mânăstirea cea

Primul lăcaş de cult din România

Mânăstirea Sfântul Apostol Andrei este primul lăcaş de cult din ţara noastră. Pe această poartă a pătruns creştinismul pe teritoriul românesc. Când Sfântul Andrei a venit să propovăduiască în Scythia Minor (Dobrogea de astăzi), el şi-a ales locuri de rugăciune retrase, situate în păduri sau în grote. Unul dintre aceste locuri alese este şi peştera care-i poartă astăzi numele.

Documentele istorice atestă venirea Sf. Apostol pe pământul Dobrogei în jurul anului 60 d.Hr. El s-a oprit aici cu ucenicii săi într-o peşteră, pe care au descoperit-o la marginea unei frumoase păduri, lângă localitatea de azi Corvin.

La mică distanţă, spre vest, există nouă izvoare. Legenda spune că sfântul care propovăduia îi creştina pe adepţi prin botezul în pârâul format din apa acestor izvoare. În zilele noastre, pelerinii şi localnicii consideră că izvoarele acestea au o apă cu calităţi deosebite, mai ales pentru vindecări.

Valea călugărilor

Cu trecerea deceniilor, acest loc ales de Apostol şi ucenicii Săi s-a transformat într-o vatră monahală. Sihăstria este considerată sfântă, iar valea care o înconjoară poartă numele de Valea călugărilor. Datele istorice precizează că, în primăvara anului 1943, atât peştera, cât şi cele nouă izvoare au fost descoperite de preotul Constantin Lembrăv şi de însoţitorul său, Jean Dinu, teolog şi jurist care a studiat la Sorbona. La scurt timp după aceea au început lucrări de amenajare a peşterei.

Intrarea în peşteră este impresionantă, mai ales că recent s-a ridicat o frumoasă faţadă din piatră tencuită. Dar şi platoul din faţa aşezământului, unde se oficiază slujbele, este foarte generos şi impresionant. În vara anului 1944, mai exact pe 30 iulie, aici a fost sfinţit sfântul lăcaş redat cultului, prin intervenţia episcopului Chesarie, din eparhia Galaţiului.

După instalarea regimului comunist, peştera a fost profanată de necreştini şi, timp de câteva decenii, a servit drept staul de oi. Abia în intervalul 1986 şi 1989 prin ajutorul P.S. Lucian vicar episcopal la Galaţi, peştera a fost curăţată în întregime - în exterior şi interior, înălţându-se turla de piatră pentru ca apa ce se scurgea de pe înălţimea dealurilor din împrejurimi să n-o inunde.

La Mânăstirea Nămăieşti - în zi de hram

Aproape de Câmpulung Muscel, la o altitudine de 765 m, ansamblul monahal Nămăieşti este situat în satul cu acelaşi nume, la doi paşi de un alt obiectiv de atracţie în zonă: Casa memorială "George Topârceanu". Mânăstirea este înconjurată de legende şi de minuni, al căror şir s-a pierdut de-a lungul secolelor. Cea mai răspândită legendă aminteşte împrejurarea în care s-a descoperit icoana făcătoare de minuni. Poposind pe aceste meleaguri, peste noapte, trei ciobani care-şi păşteau aici oile au visat acelaşi lucru.

În dangăte de clopote şi rugăciuni bisericeşti, fiecare dintre cei trei a văzut un înger care spunea: "Aici, în sânul acestei stânci, stă de multe veacuri o icoană a Maicii Domnului, zugrăvită după chipul ei cel adevărat. Sculaţi-vă, apucaţi poteca până la ea, săpaţi în piatră adânc şi ridicaţi lăcaş de închinăciune". În ziua următoare, cei trei ciobani au descoperit icoana şi, ulterior, a putut fi săpată în piatră, împlinind până la capăt îndemnul îngerului. Vizitatorul de azi mai poate admira numai picturile din pridvor, în celelalte spaţii fiind vizibile urmele dălţilor care au săpat în piatră.

În documentele mânăstirii se remarcă date din trecutul său: în 1797, din iniţiativa lui Radu Golescu, aici s-a înfiinţat o şcoală în care se preda în limba română, după abecedare, şi tot aici s-au întocmit hrisoave cu caracter religios, cronici tipărite ori manuscrise.

O întâmplare din timpul Primului Război Mondial povestită de ghid atrage atenţia vizitatorului: biserica, stăreţiile şi o parte din chilii au fost bombardate. Un temerar sergent român a reuşit să salveze icoana şi câteva cărţi şi odoare. El a mărturisit că flăcările s-au stins deodată când erau aproape de icoană. Se mai remarcă în biserică, lângă peretele stâncos, mormintele unor preoţi care au slujit în acest lăcaş în secolele XIX şi XX.

Trasee turistice

10 noiembrie: Bucureşti - Mânăstirea Dridu - Mânăstirea Sitaru - Mânăstirea Căldăruşani - Mânăstirea Ţigăneşti (40 lei)

11 noiembrie: Bucureşti - Mânăstirea Cotmeana (participare la Sf. Liturghie) - Mânăstirile Turnu - Cozia şi Schitul Ostrov. (50 lei )

17 noiembrie: Bucureşti - Mânăstirea Dealu - Mânăstirea Viforâta - Mânăstirea Stelea şi Mânăstirea Nucet (450 lei)

18 noiembrie: Bucureşti - Catedrala Episcopală Buzău - Mânăstirea Ciolanu (unde există Vulcanii noroioşi şi tabăra de sculptură în piatră) - Mânăstirea Răteşti (48 lei)

20 noiembrie: Bucureşti - Mânăstirea Bistriţa (unde se participă la Sf. Liturghie de hram-la moaştele Sf. Grigorie Decapolitul) - Mânăstirea Hurezi - Mânăstirea dintr-un Lemn - Govora. (55 lei)

21 noiembrie: Bucureşti - Mânăstirea Nămăieşti (praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului) - Curtea de Argeş - Mânăstirea Negru-Vodă şi Mânăstirea Aninoasa (50 lei)

24 noiembrie: Bucureşti - Mânăstirea Predeal - Biserica Sf. Nicolae din Scheii Braşovului - Biserica Neagră - Mânăstirea Sinaia (50 lei)

25 noiembrie: Bucureşti - Catedrala Episcopală Giurgiu - Schitul Sf. Nicolae - Mânăstirea Comana - Biserica Drăgănescu (pictată de preotul Arsenie Boca) (45 lei)

30 noiembrie, de ziua Sf. Apostol Andrei, ocrotitorul României, pelerinii vor pleca din Bucureşti şi vor vizita mânăstirile: Peştera Sf. Ap. Andrei şi Dervent. (55 lei)