Pedofilul american Kurt Treptow a scăpat de închisoare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Istoricul a fost eliberat condiţionat pentru că a publicat o lucrare ştiinţifică Istoricul de origine americană Kurt Treptow, acuzat în 2002 şi condamnat în martie 2003 de

Istoricul a fost eliberat condiţionat pentru că a publicat o lucrare ştiinţifică

Istoricul de origine americană Kurt Treptow, acuzat în 2002 şi condamnat în martie 2003 de magistraţii ieşeni la şapte ani de închisoare pentru corupere sexuală, perversiune sexuală cu minori şi acte sexuale cu minori, a părăsit, ieri, Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi. Îmbrăcat în trening, Treptow a fugit de jurnalişti, refuzând orice dialog.

La ieşirea din penitenciar, pedofilul american a fost aşteptat de avocatul său, Liviu Bran, şi de două foste colaboratoare de la fundaţia "Centrul pentru Studii Româneşti" din Iaşi, a cărui fondator este.

"Viaţa şi timpurile lui Vlad Dracul. Reverberaţii asupra familiei"

Magistraţii Tribunalului Iaşi au decis ieşirea din detenţie a istoricului Kurt Treptow, după ce acesta a solicitat eliberarea condiţionată, ca urmare a editării lucrării ştiinţifice "Viaţa şi timpurile lui Vlad Dracul. Reverberaţii asupra familiei". Iniţial, acest drept i-a fost refuzat atât de conducerea penitenciarului, cât şi de magistraţii de la Judecătoria Iaşi. Kurt Treptow a părăsit penitenciarul cu 491 de zile înainte de finalizarea celor şapte ani de detenţie la care a fost condamnat alături de fosta sa concubină, Tatiana Popovici. Potrivit avocatului său, Liviu Bran, Kurt Treptow putea fi eliberat în luna mai, după efectuarea a două treimi din pedeapsă.

Lucrarea lui Treptow, care a creat o premieră judiciară prin eliberarea autorului său, are peste 400 de pagini şi a fost scrisă în limba engleză începând cu noiembrie 2003, fiind publicată cu acordul Bibliotecii Centrale, în octombrie 2006. Pentru eliberarea condiţionată, istoricul american a invocat în instanţă un articol din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, care precizează că, în cazul elaborării lucrărilor ştiinţifice publicate sau cel al invenţiilor brevetate, la fiecare două zile de muncă se consideră executate trei zile de detenţie. În timpul procesului, Treptow a apelat la patru martori oculari, dintre care doi foşti colegi de celulă. Unul dintre ei, Sebastian Popa, este un fost procuror, iar celălalt, Gheorghe Istrati, fost şofer la Penitenciarul Botoşani. Ceilalţi doi martori au fost medicul Penitenciarului Iaşi, Constantin Oatu, şi Petronela Postolache, o fostă angajată care i-a adus pedofilului american bibliografia necesară în închisoare. În ajutorul lui Treptow a venit şi directorul adjunct al penitenciarului, Ion Chitoşcă, care a recunoscut că istoricul l-a anunţat că intenţionează să scrie o carte, fără a-i spune subiectul.

"Pedofilul", în 300 de pagini

În timpul procesului, procurorii au adus drept dovezi în instanţă mai multe filme şi fotografii în care Treptow apărea în posturi sexuale alături de două fetiţe, de 14 şi 9 ani. În dosarul care cuprinde peste 300 de pagini au fost anexate fotografii cu alţi cinci copii, printre care şi doi băieţi, cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, în care aceştia fac sex normal şi oral cu Treptow. Acestea nu au fost considerate probe, deoarece nu au existat plângeri din partea părinţilor. Kurt Treptow, acum în vârstă de 45 de ani, a absolvit Universitatea din Arizona şi a sosit în România în 1994, unde a înfiinţat la Iaşi fundaţia "Centrul pentru Studii Româneşti", care avea ca scop promovarea istoriei şi culturii româneşti în lume. Istoricul a predat timp de câţiva ani şi la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iaşi. Kurt Treptow a publicat mai multe lucrări împreună cu fostul preşedinte al CNSAS, Gheorghe Onişoru, şi cu istoricul Gheorghe Buzatu. În colaborare cu Institutul de Istorie "A.D. Xenopol", din Iaşi, în 1999, americanul a editat mai multe monografii despre istoria românilor.

Patru cărţi scrise de deţinuţi, publicate în 2006

Condamnat în 1997, fostul prefect de Dolj, Alexandru Tobă, a scris şi el o carte în detenţie, însă nu a beneficiat de reducerea pedepsei, la vremea respectivă legea neprevăzând acest lucru. Anul trecut, mai mulţi deţinuţi şi-au publicat cărţile. Un condamnat de la Penitenciarul Mărgineni şi-a publicat biografia, iar patru deţinuţi din Timişoara au scris o carte de poezii de dragoste. Totodată, un condamnat de la Penitenciarul Rahova a publicat o lucrare despre viaţa în puşcărie, pe care a lansat-o chiar în ziua în care s-a însurat. Niciunul dintre ei nu a beneficiat până în acest moment de eliberare condiţionată. În sistemul penitenciar din România nu a mai existat o cerere de eliberare condiţionată ca urmare a unor invenţii brevetate din 1949.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite