Pedeapsa cu moartea, misiune imposibilă

Moment de dinaintea pregătirii scaunului electric pentru un condamnat la moarte

România ar putea reintroduce pedeapsa cu moartea doar dacă se va izola de comunitatea internaţională, încălcând astfel toate tratatele privind drepturile şi libertăţile omului.

De zeci de ani, tendinţa la nivel mondial este de abolire a pedepsei capitale. Mai sunt 43 de ţări care menţin în legislaţia penală condamnarea la moarte. Dintre acestea, unele dau frecvent astfel de sentinţe şi le aplică, iar cele mai multe menţin această prevedere doar ca o sabie a lui Damocles. În prezent, în Europa, singura ţară care practică execuţiile este Belarus, ceea ce i-a atras sancţiuni din partea Consiliului Europei.

Barierele legislative

Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, protocoalele Consiliului Europei privind dreptul la viaţă şi Constituţia României sunt cele trei piedici majore în calea punerii în aplicare a pedepsei cu moartea.

Tratatul asupra Uniunii Europene nu conţine nicio prevedere pe această temă, menţionându-se doar că „Uniunea respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt garantate de Convenţia europeană de apărare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale", adoptată în 1950.  Însă Carta Drepturilor Fundamentale, inclusă în 2007 în Tratatul de Reformă a Uniunii Europene, este cea care pune punct execuţiilor pentru statele membre ale Uniunii Europene.

În Cartă, la articolul 2, „Dreptul la viaţă", se precizează: „(1) Orice persoană are dreptul la viaţă" şi „(2) Nimeni nu poate fi condamnat la pedeapsa cu moartea sau executat." Astfel, dacă până în 2007, spaţiul comunitar doar se ralia acestei prevederi, după acest an, abolirea pedepsei cu moartea a devenit o condiţie pentru aderarea la Uniunea Europeană.  De exemplu, Turcia, care a început negocierile preliminare în 2005, a fost nevoită să renunţe la pedeapsa cu moartea.

Tendinţă europeană

În Europa, abolirea totală a pedepsei capitale a fost decisă după 1983. Lucrurile s-au petrecut astfel: Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale semnată de statele membre ale Consiliului Europei la 4 noiembrie 1950, la Roma, nu excludea pedeapsa capitală. În textul Convenţiei se preciza că „moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat, decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal când infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege."

Schimbarea a venit la 28 aprilie 1983, când statele membre ale Consiliului Europei şi-au motivat poziţia: „Progresele intervenite în mai multe state membre ale Consiliului Europei exprimă o tendinţă generală în favoarea abolirii pedepsei cu moartea". Urmarea a fost adoptarea Protocolului 6 la Convenţie, ratificat şi de România în 1994. Astfel, pedeapsa cu moartea a fost abolită pentru membrii Consiliului Europei. Nimeni nu putea fi condamnat, nici executat. Totuşi, sentinţa era permisă în timp de război sau de pericol iminent de război. Această ultimă prevedere a fost scoasă din Convenţie de Consiliul Europei la 3 mai 2002, prin Protocolul 13. Anual, pe 10 octombrie, este marcată Ziua mondială împotriva pedepsei cu moartea.

Legislaţia românească

La noi, comuniştii au introdus pedeapsa cu moartea în 1957, prin Decretul nr. 469. Peste 100 de oameni au fost executaţi în România până în 1989. Numai în Bucureşti au fost condamnate 47 de persoane la moarte prin împuşcare. Nicolae Ceauşescu a semnat în jur de 30 de comutări ale sentinţelor în privare de libertate pentru 25 de ani. Ca o ironie a sorţii, în 1989, Nicolae şi Elena Ceauşescu aveau să cadă sub o ploaie de gloanţe, într-o unitate militară din Târgovişte.

Abolirea condamnării la moarte a fost printre primele măsuri luate imediat după Revoluţie, prin Decretul-lege nr. 7, la 7 ianuarie 1990. Anul următor, odată cu adoptarea Constituţiei, pedeapsa cu moartea a fost interzisă. Şi în Legea fundamentală adoptată în 2003 a fost menţinută prevederea, la capitolul II, „Drepturile şi libertăţile fundamentale", articolul 22, „Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică", alineatul (3), „Pedeapsa cu moartea este interzisă".

În SUA se aplică

Pedeapsa cu moartea este menţinută în 35 din cele 50 de state care formează Statele Unite ale Americii. Însă, în patru dintre ele, tribunalele n-au mai pronunţat o astfel de sentinţă din 1976, conform datelor deţinute de Consiliul Europei. În 2009, în SUA au fost executate 52 de persoane. Totuşi, pentru al şaptelea an consecutiv, numărul acestora este în scădere. În prezent, mai multe state sunt în curs de abolire a pedepsei cu moartea. În cea mai importantă democraţie a lumii, cazurile revoltătoare au vizat executarea unor persoane retardate.

Ce spune populaţia

În Europa, ultima oară când s-a vorbit de oportunitatea reintroducerii pedepsei capitale a fost la scurt timp după atacurile din Norvegia săvârşite de Anders Behring Breivik. Mai multe voci au cerut atunci schimbarea legislaţiei penale a statului scandinav, în sensul aplicării pedepsei cu moartea. În Norvegia, pedeapsa maximă este de 21 de ani de închisoare.

La noi, un studiu realizat de Asociaţia ProDemocraţia în martie 2010 arată că 91% din români ar opta pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, iar 50% din cei care au răspuns la această întrebare sunt de acord şi cu organizarea unui referendum pe această temă.

Ultimul caz de pedeapsă cu moartea în România

Ultimul condamnat la moarte în România a fost diplomatul Mircea Răceanu, şef al Direcţiei America de Nord din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care a fost acuzat de spionaj în favoarea Statelor Unite. Fiul lui, Grigore Răceanu, este unul dintre semnatarii „Scrisorii celor şase", în martie 1989.  Mircea Răceanu a fost săltat de pe stradă pe 31 ianuarie 1989, când se îndrepta spre reşedinţa ambasadorului Statelor Unite la Bucureşti, ca să vizioneze filmul „Spărgătorul de nuci". Comuniştii au spus că au găsit asupra sa documente pe care urma să le dea reprezentantului SUA. Răceanu a fost judecat şi condamnat la moarte la 20 iulie 1989, dar după trei luni pedeapsa i-a fost comutată la 20 de ani de închisoare.

Statistici

- cele mai multe execuţii au avut loc în China, Iran şi Irak
- în China au fost 5.000 de execuţii, (88% din total), în Iran - peste 400 persoane, în Irak şi Arabia Saudită - peste 70
- în Japonia, deţinuţilor, rudelor şi avocaţilor nu li se comunică ziua execuţiei
- Rusia nu a ratificat abolirea pedepsei cu moartea, motivând ameninţările teroriste
- în Kazahstan şi Letonia se aplică pedeapsa capitală pentru crime în circumstanţe excepţionale
- alte state în care se aplică pedeapsa: Egipt, Malaysia, Sudan, Thailanda, Coreea de Nord, Vietnam, Japonia şi Statele Unite