Pe Vîntu îl urmăreşte penal trecutul

La un an de la aducerea în ţară a lui Nicolae Popa, Parchetul de pe lângă Înalta Curte a redeschis dosarele grele ale lui Sorin Ovidiu Vîntu: FNI, Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont.

După ce Nicolae Popa, locotenentul lui Sorin Ovidiu Vîntu (57 de ani), a fost adus în ţară, anul trecut, în luna aprilie, Parchetul şi-a schimbat strategia pentru dosarele lui SOV. În luna august 2011, procurorul general a emis o ordonanţă prin care infirma soluţiile de neurmărire din dosarele FNI (două), Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont. Au mai trecut opt luni şi, ieri, Parchetul de pe lângă Înalta Curte anunţa începerea urmăririi penale împotriva lui SOV în toate cele cinci dosare.

După Popa, potopul

Vîntu este urmărit penal în cele cinci dosare pentru instigare la delapidare şi două fapte de spălare de bani. Cel instigat de Vîntu este Nicolae Popa. Condamnat la 15 ani de închisoare, Popa a cerut el însuşi redeschiderea dosarului FNI.

După redeschiderea dosarelor, procurorii au găsit noi probe care ar arăta că Vîntu l-a determinat pe Nicolae Popa să comită infracţiunea de delapidare în dauna Fondului Naţional de Investiţii (FNI). Totodată, spun procurorii, Vîntu l-a ajutat pe Popa să comită delapidarea, promiţându-i în acelaşi timp că va avea grijă să nu fie tras la răspundere şi că va avea grijă de banii  obţinuţi din delapidare.

Nicolae Popa era directorul grupului de firme Gelsor şi membru al Consiliului de Încredere al SOV Invest, societatea de administrare a FNI. Până la un punct, aşa s-a întâmplat. Popa nu a răspuns în faţa legii, fugind din ţară. Însă, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, în 2006, de Tribunalul Bucureşti, pedeapsă pe care acum o execută. Procurorii au interceptat convorbiri între cei doi, în 2009. Printre altele, Popa solicita o sumă anuală, de 200.000 de euro, pe care s-o primească de la Vîntu.

Afaceri imobiliare cu banii FNI

Procurorii mai susţin că din probatoriul administrat până acum reiese că Vîntu „a dobândit şi a deţinut, direct sau prin persoane fizice şi juridice pe care le controla, sume de bani şi alte bunuri provenite din delapidarea FNI de către Popa Nicolae şi din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna FNI, cunoscându-le provenienţa".

Click pentru a mări

De asemenea, Vîntu a efectuat mai multe operaţiuni patrimoniale prin care imobilele cumpărate cu banii FNI „au fost transferate în mod repetat între persoane pe care le controla, urmărind ascunderea sau disimularea adevăratei lor naturi". Este vorba de 15 imobile, printre care şi câteva blocuri. Proprietăţile erau împrăştiate în toată ţara: Brăila, Galaţi, Piatra Neamţ, Focşani, Târgovişte, Sfântu Gheorghe, Satu Mare, Ploieşti, Călăraşi, Botoşani, Giurgiu, Roman.

SOV-păpuşarul, Popa-păpuşa

Ancheta procurorilor ar mai fi scos la iveală că Vîntu a spălat prin astfel de tranzacţii 700.000 de lei proveniţi din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane lei proveniţi din infracţiunea de înşelăciune, adică peste 5,4 milioane USD la data prăbuşirii FNI. De asemenea, procurorii susţin că au probe din care reiese faptul că Nicolae Popa „a acţionat sub coordonarea lui Vîntu Sorin Ovidiu, care a fost iniţiatorul întregii operaţiuni şi principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul Naţional de Investiţii. Astfel, după ce în perioada 1999 - 2000 a realizat mai multe răscumpărări  de unităţi de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, Vîntu Sorin Ovidiu a utilizat aceste sume la achiziţionarea de bunuri imobile", se arată  în comunicatul Parchetului. 

Concluzia procurorilor este că din 2003 şi până în prezent, Vîntu a deţinut  bunurile provenite din delapidarea şi din înşelarea FNI şi „le-a introdus într-un mecanism economico-financiar complex, transferând succesiv numeroase bunuri imobile între proprietarii pe care îi controla". Sorin Ovidiu Vîntu nu a putut fi contactat pentru a comenta redeschiderea dosarelor.