Paznicul orhideelor româneşti

România are nu mai puţin de 56 de specii native de orhidee, însă doar două sunt protejate prin lege Poroinicul, untul vacii, gemănăriţa, pribonicul, ouăle popii, buhaiul, gârbiţa,

România are nu mai puţin de 56 de specii native de orhidee, însă doar două sunt protejate prin lege

Poroinicul, untul vacii, gemănăriţa, pribonicul, ouăle popii, buhaiul, gârbiţa, burzişorul, căpşunica... Simple plante? În niciun caz. Toate cele de mai sus sunt orhidee care cresc la noi în ţară, consemnate fiind şi în volumul XII din "Flora României" (1972). Pentru protejarea şi promovarea celor 56 de specii native de orhidee, râşnoveanul Andrei Lenard a înfiinţat, în 1990, Clubul Român al Orhideofililor.

După strădanii serioase, după ce i s-a interzis în "epoca de aur" să mai iasă din ţară la întâlnirile specialiştilor în domeniu. Interesant este că orhideofilii români înţeleg să protejeze minunăţiile colorate păstrând secrete locurile în care le găsesc. Asta până când toate orhideele native vor fi protejate de legile româneşti...

De-abia după 1989 au început orhideele să reprezinte o atracţie deosebită pentru români, când florile exotice, de o frumuseţe spectaculoasă, au apărut, pe scară largă, în hipermarketuri sau în pieţele de flori. Specialiştii vorbesc de existenţa a peste 30.000 de specii de orhidee identificate, plecând de la Cercul Polar şi ajungând în Ţara de Foc. În plus, dacă mai luăm în calcul faptul că iubitori ai acestor flori au realizat o mulţime de hibrizi, putem vorbi despre 400.000 de varietăţi de orhidee.

Puţini ştiu însă că în România există 56 de specii de orhidee, care sunt "native" la noi în ţară. Cele mai cunoscute sunt "Papucul Doamnei" şi "Sângele Voinicului", din păcate singurele specii protejate prin lege, graţie unor legi emise dinainte de al Doilea Război Mondial. În schimb, untul vacii, albina, ouăle popii sau căpşunica nu spun mare lucru celor neavizaţi, dar au un farmec aparte şi au câştigat aprecierea orhideofililor din lumea întreagă.

Orhideele româneşti, promovate în străinătate

În România, pentru promovarea şi protejarea acestor flori s-a înfiinţat un Club Român al Orhideofililor, în 1990. Iniţiativa înfiinţării unei asociaţii a avut-o un râşnovean, inginer chimist de profesie. Andrei Lenard ne mărturiseşte că pasiunea pentru flori a moştenit-o de la tatăl lui, care, după pensionare, cultiva garoafe, gladiole şi tuberoze.

"În toamna lui 1985, cu ocazia unei vizite în Ungaria, am reuşit să iau legătura cu Societatea Orhideofililor din Ungaria. Luni întregi am alergat după aprobări pentru a căpăta dreptul de a ieşi din ţară, iar în toamna anului următor am participat la Conferinţa Interorchidea, organizată la Budapesta, şi apoi, în 1987, la Brno.

Charles Oertle, secretarul general de atunci al Comitetului European pentru Orhidee, a decis cooptarea mea în Comitet, ca membru individual. Invitaţia la Congresul European de la Paris, din 1988, şi strădania de a ajunge acolo au dat ocazia autorităţilor de a interzice pe viitor orice ieşire din România. Nimeni nu şi-ar fi închipuit şi nu-şi închipuie, poate, nici azi că nişte plante nevinovate pe care încerci să le ocroteşti pot determina în final asemenea reacţii...".

În iunie 1990, Andrei Lenard a înfiinţat Clubul Orhideofililor, cu sediul la el acasă, club care, din luna iunie a aceluiaşi an, a devenit membru cotizant al Comitetului European pentru Orhidee. Îi place să se mândrească peste hotare cu orhideele autohtone.

Zilele trecute s-a întors de la Gent (Belgia), unde a expus 100 de fotografii realizate de 12 dintre membrii clubului şi de alţi doi iubitori ai acestor flori veniţi de peste hotare. În prezent, pregăteşte exponatele pentru o expoziţie ce va avea loc la Budapesta, la Ministerul Agriculturii, cu picturi reprezentând orhidee, făcute de cinci artişti plastici români.

Hibrid botezat cu numele Elenei Ceauşescu

"Iubesc orhideele pentru că seamănă cu oamenii. Sunt printre puţinele plante care au simetrie axială, ca noi, restul au simetrie radială. Apoi, prin marea diversitate de forme şi varietăţi, aproape că fiecare exemplar are unicitatea lui, aşa cum este omul", ne explică Andrei pasiunea faţă de aceste minunăţii ale naturii. "Ştiţi că la Grădina Botanică de la Singapore există un institut care se ocupă cu obţinerea de hibrizi?

Iar în 1986, la o vizită a familiei Ceauşescu, conducerea grădinii a botezat unul din hibrizii clasa VIP, cu numele Elenei Ceuşescu?", îşi deapănă râşnoveanul fără încetare cunoştinţele. El ne mai dezvăluie un secret: "Orhideele nu se hrănesc precum celelalte plante, extrăgând direct substanţele nutritive din sol. Sunt plante epifite, iar substanţele organice de care au nevoie sunt semipreparate de nişte ciuperci.

De aceea, cei care le smulg cu tot cu bulb ca să le planteze acasă în ghivece nu au nicio şansă să le vadă înflorite, pentru că pământul nu are compoziţia necesară".

Cel mai mult îi plac lui Andrei Lenard orhideele pe care le găseşte în mediul lor natural. Împreună cu alţi prieteni şi membri ai clubului caută florile, le fac fotografii pentru expoziţii, iar apoi le părăsesc fără să pomenească locul unde le-au găsit.

Doar aşa le pot proteja pentru a nu fi culese şi vândute la piaţă cu coşul. Toate astea, până când situaţia se va normaliza şi orhideele native, în totalitatea lor, vor fi protejate prin lege, aşa cum se întâmplă în mai toate ţările europene...