Paul Goma: "I-am dat in judecata si pe securisti, in frunte cu Plesita, si pe Iliescu"

Scriitorul Paul Goma este unul dintre cei mai importanti opozanti ai regimului comunist. A fost cel care a initiat Miscarea pentru Drepturile Omului pe modelul Chartei 77 creata de mai multi

Scriitorul Paul Goma este unul dintre cei mai importanti opozanti ai regimului comunist. A fost cel care a initiat Miscarea pentru Drepturile Omului pe modelul Chartei 77 creata de mai multi intelectuali cehoslovaci. Din aceasta cauza, a fost retinut abuziv de fosta Securitate si batut de fostul general Nicolae Plesita. Recent a implinit 70 de ani.
Persona non grata pentru regimul comunist
- 1977. Charta 77 a intelectualitatii cehoslovace, de la acea vreme, initiata printre altii de Vaclav Havel. In Romania, Paul Goma initiaza o miscare asemanatoare. Devine persona non grata pentru regimul comunist. Uniunea Scriitorilor va da afara...
- In 1977, la Praga, Havel era, intr-adevar, ,printre altii" - din care motiv scrisoarea mea era adresata lui Pavel Kohout. "Persona non grata" eram din aprilie 1970: pentru ca trimisesem in Vest manuscrisele refuzate in Est. Interzicerea mea de a publica, fie si traduceri, i-a lasat de piatra - cea peste care trec toate apele - pe colegii mei, scriitorii romani, nici macar nu s-au intrebat: "Care-i motivul interzicerii?" Adevarat, intre patru ochi ma asigurau de... dragostea lor. ,Motivul" le-a picat din cer, para-malaiata, in octombrie 1971, cand ,Ostinato" mi-a fost publicat in germana si franceza: "Ce mai vrei?", ma intrebau prietenii G. Dimisianu, S. Damian, Dana Dumitriu, Sorin Titel, L. Raicu. Iar cand raspundeam: "Vreau sa fiu publicat in limba in care scriu: romana...", ei ma bateau pe umar, asigurandu-ma ca bancul era bun, il gustasera.
Nu a existat solidaritate intre scriitori romani
- Cine vi s-a alaturat?
- In 1977, in ciuda eforturilor de a-i determina pe colegii scriitori sa aiba comportament de scriitori, de purtatori de cuvant ai celor fara de putere - si fara de cuvant - doar Ion Negoitescu s-a alaturat. Deci, avea dreptate Blandiana, cand cugeta pe marginea ,solidaritatii - care nu era posibila in timpul dictaturii", fiindca nu primise aprobare "de sus".
Cine facea parte din Consiliul Uniunii Scriitorilor care l-a exclus pe Goma?
- Cine au fost acuzatorii de la acea vreme?
- Insa daca scriitorii romani fata-cu-solidaritatea (sic!) au avut un comportament de ne-scriitori, de cum Securitatea le-a cerut solidaritate-cu-teroarea, cum s-au manifestat cu entuziasm - la gazete: E. Barbu, Zoe Busulenga, Ivascu, Piru, Baran, Radu Popescu... - pentru acestia eram "o hiena printre ruine", "un vanzator de tara", "un gunoi care trebuie scos pe faras". Coincidenta: in 1998, cand N. Manolescu a scris editorialul "Adio, D-le Goma", prin care ma anunta ca nu voi mai publica in ,Romania literara", a folosit aceeasi expresie, atat ca nu mai eram ,gunoi", ca in 1977, ci ,gandac". Iar in 13-14 aprilie 1977, pe cand eram arestat, in ghearele lui Plesita, Consiliul Uniunii Scriitorilor - din care faceau parte si N. Manolescu, si Ana Blandiana, si Banulescu, si So-rescu (nu doar Fanus Nea-gu...) - m-a exclus. Motivul. "Dusman al poporului". Acum, scriitoricimea romana sufera ca nu are de unde sa ma excluda pentru "antisemitism", altfel spus, pentru tuberculozism.
Invitatia lui Iliescu
- In 1977, vi se "da" un pasaport si sunteti practic exilat in Franta. De atunci nu ati mai revenit in Romania. Ati refuzat si un ordin oferit de fostul presedinte Iliescu. De ce nu vreti sa reveniti in Romania?
- Nu a fost "ordin", ci invitatie. Pe care nu am refuzat-o, ci nu am acceptat-o: "Cine ma invita in tara mea"? Un tradator de tara ca Iliescu? Un provocator de razboi civil (mineriadele) ca Iliescu? Un vanzator de tara (tratatele cu Rusia)? Si cand ma invita: in 2002, dupa 13 ani de... gandire? Atunci intrasera in panica cei trei stalpi ,intelectuali" ai Iliescului, toti ardeleni vanjosi: N. Manolescu, N. Breban, A. Buzura: daca venea Goma, ei si-ar fi pierdut ratiunea de a-l slugari pe "Omul cu o mare" - citat din clasic.
Nu l-am egalat niciodata pe modelul meu, SoljenitIn
- Ati fost comparat cu Soljenitin pentru cartile dv. care au dezvaluit gulagul comunist din Romania. Recent, pe alta voce, total diferita, ati fost acuzat de antisemitism in urma unui text publicat in revista "Viata Romaneasca". Ati avut o reactie dura si ati amenintat cu darea in judecata a celor care au formulat acuzatiile. Care este punctul dv. de vedere?
- Modelul meu declarat, dar niciodata egalat, Soljenitin, a fost si el acuzat de antisemitism. Am mai spus: cand detractorii epuizeaza fondul principal de cuvinte: tradator, netalentat, invidios, turnator in inchisoare, iubitor de scandal - recurg, invariabil la scuipatul sonorizat: "Antisemitule!". De observat: si N. Manolescu a fost, ca si D. Tudoran si G. Liiceanu, acuzat de "antisemitism". Se vede ca, asa cum isi facuse autocritica si isi luase angajamentul in 1957, cand si pe el il exclusese din facultate Echipa Mortii din care facea parte tovarasul Ion Iliescu de la Comitetul Central al UTM, asa si acum si-a facut autocritica si si-a luat angajamentul - nu ca nu va mai fi in veac ,antisemit", mai mult: ii va demasca hotarat pe toti cei care nu canta in fanfara americano-israeliana in chestiunea Holocaustului si a ,recuperarilor". Da, i-am dat in judecata si pe securisti, in frunte cu Plesita, si pe I. Iliescu - pentru motivele de mai sus - iar, de curand, am intentat actiune in justitie - cu probe, din textele lor, publicate - pentru calomnie si pentru denunt calomnios. Ce va face justitia romaneasca? Sper ca nu toti magistratii sunt Eduarzi Ilie - altfel procurori - care... m-au decedat (ce simplu se rezolva problemele pe Dambovita!).

NOTA REDACTIEI: Raspunsurile intervievatului au fost publicate, la cererea acestuia, fara nici o modificare.

Asasinatele ratate ale Securitatii
In seara zilei de 19 noiembrie 1977, Nicolae Plesita i-a facut lui Paul Goma o aluzie la faptul ca, la sosirea sa la Paris, va avea un semn din partea Securitatii: ,Ca sa stii ca noi nu glumim, ca sa te convingi ca Bratul Revolutiei poate atinge, oricand, oriunde, pe oricine!". Cand a ajuns, a doua zi, la Paris, in exil, Goma a aflat ca, pe 18 noiembrie, Monica Lovinescu, jurnalist la Radio Europa Libera, fusese batuta de doi palestinieni. Pe 6 martie 1978, Securitatea a incercat uciderea prin otravire a fiului lui Paul Goma, Filip, pe atunci in varsta de doi ani si patru luni. Pe data de 3 februarie 1981, Goma a primit un colet-capcana, ca si alti opozanti romani din Occident. Seful Serviciului de Deminare al DST (serviciul de securitate francez), venit sa dezamorseze bomba la locuinta lui Paul Goma, a fost ranit. In 1981, Securitatea a incercat, din nou, sa-l asasineze pe Paul Goma, trimitand un ofiter, Matei Pavel Hirsch ("Haiducu", mai tarziu "Forrestier"), sa-l otraveasca in timpul unui cocktail, cu aconitina (o substanta care nu lasa urme in sange si care creste tensiunea arteriala pana provoaca un stop cardiac). Ofiterul CIE s-a predat DST. Conform spuselor sale, ordinul venea direct de la Ceausescu. DST a organizat o ,combinatie informativa" prin care a convins Securitatea ca tentativa de otravire a lui Goma a esuat dintr-o intamplare. Ca urmare, mamei lui Haiducu i-a fost permisa plecarea in Franta, iar acesta a fost decorat de catre Nicolae Plesita, care a coordonat intreaga operatiune. Apoi, Matei Pavel Kirsch a dezvaluit intreaga operatiune, a cerut azil in Franta, iar presedintele Francois Mitterrand si-a anulat vizita in Romania.