Patru ani intr-unul singur

Bucurie mare in tabara pesedista. Adrian Nastase poate pleca linistit la o intalnire cu sefii de parlamente europene. Spre deosebire de altii de acolo, Nastase are si tidula la mana. E curat

Bucurie mare in tabara pesedista. Adrian Nastase poate pleca linistit la o intalnire cu sefii de parlamente europene. Spre deosebire de altii de acolo, Nastase are si tidula la mana. E curat constitutional. Dincolo, la aliati, situatia e cam portocalie. Alianta se vede, la capatul a aproape 12 luni de dezbateri sterile, in acelasi loc de unde a plecat. Dupa o vara grea, nici macar bucuria de a nu-i mai vedea pe pesedisti ca sefi in fata ochilor nu o poate avea. Regrupate urgent, PNL si PD cauta alte solutii pentru schimbarea presedintilor Camerelor, sa iasa macar cu o victorie politica pe interval. Infrangerea Curtii nu aduna insa Coalitia la un loc. Ca si cand cineva i-ar simti sfarsitul aproape, fiecare incearca sa mai apuce cate ceva. Ungurii vor legea minoritatilor, pedistii trag tare cu modificarile la legea administratiei, in timp ce liberalii au un ochi la lustratie. Problema este ca nimeni nu mai asculta pe nimeni, iar miscarile par tot mai haotice. Agenda de la Cotroceni nu s-a dovedit foarte inspirata pentru nimeni, pana la urma. Solutia imorala continua, presedintii Camerelor stau bine-mersi pe loc, anticipatele au cazut, iar premierul isi cauta salvarea in sustinerea parlamentara, ori de cate ori cineva mai deschide subiectul demisiei. Din pacate, tot din linistea manastirii mai apar fel de fel de alte teme, cum ar fi parlamentul unicameral, noi atributii pentru presedintie si alte cateva asemenea preocupari, pe cat de importante pentru stindardul societatii civile, pe atat de indepartate acum de omul de rand, care, desi le sustine de ani de zile, nu le considera prioritare in prag de iarna. Prin evolutiile din ultimele luni, par sa se fi creat mai multe rupturi intre diversele esaloane institutionale. Parlamentul isi joaca partitura sa, guvernul e prins intre miscarile sindicale si presiunile politice, presedintia isi face agende publice paralele, privind la o perspectiva pe care doar Basescu o poate deslusi, Curtea Constitutionala rupe ritmul, iar justitia, tot mai oarba, cauta inca marii corupti. Multe voci vorbesc, din nou, despre anticipate. Putini sunt cei rezervati. Ca si cand o noua campanie ar fi una de purificare spirituala. Singurul partid care a crescut in mod real este PRM, reusind sa-si dubleze procentele in sase luni. Alianta sta pe loc, iar PSD nu se poate aduna cu nici un chip. Mai mult, recentele alegeri locale partiale, din cateva comune, au scos, practic, principalul partid de opozitie din cartile electorale. Culmea a fost ca nici macar in comunele afectate de inundatii pesedistii nu au reusit sa-si recupereze votantii. Inertia electoratului si incapacitatea sa de a mai reactiona previzibil ar fi trebuit sa-i puna pe ganduri pe politicieni, inainte de a mai bate toba alegerilor. Probabil ca scena politica va fi dominata si mai departe de disputele de alcov intre Coalitie, pe de o parte, si PSD, pe de alta, dar si intre membrii Coalitiei. In ritmul acesta putem spune ca am avut, pana la urma, un mare record: patru ani de mandat intr-unul singur.