Patronii din construcţii recunosc că sunt la mâna lui Dorel

Majoritatea muncitorilor rămaşi în ţară se poartă ca în clipul coniacului "Unirea": chiulesc şi beau de sting

Muncitorii calificaţi sunt la mare căutare. Criza de muncitori este atât de gravă, încât firmele de construcţii îşi fură angajaţii una alteia, oferindu-le un salariu mai mare.
Lucrătorii sunt atraşi de salariile din străinătate, care ajung să fie duble decât cele de acasă. Numai că, din acel salariu, ei trebuie să-şi plătească şi cazarea, şi mâncarea, iar până la intrarea în vigoare a acordurilor bilaterale, ei plătesc din buzunar şi asigurarea medicală. "Se pare că s-au obişnuit mai mult să fie împinşi de la spate şi să fie ameninţaţi că vor fi trimişi înapoi în ţară, ca să lucreze", ne-a declarat Cătălin Speriatu, directorul unei firme de construcţii, care a mai adăugat că de patru luni a depus la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) o ofertă de angajare de muncitori, dar nici până acum nu a reuşit să-i adune. "Lucrătorii pe care îi găsim aici ar vrea salariul din străinătate, cu munca de aici, ceea ce nu se poate. Cu toţii ştiu că este criză de forţă de muncă şi profită de acest lucru: au pretenţii din ce în ce mai mari şi, la cea mai mică critică, ameninţă cu demisia. În loc să-i avem noi pe ei la mână, ne au ei pe noi. Aceasta este situaţia în care s-a ajuns", a mai explicat Cătălin Speriatu, care este dispus să angajeze străini şi să le plătească, aşa cum e prevăzut în lege, cel puţin salariul mediu pe economie, plus cheltuielile pentru obţinerea permisului de muncă. Din cauza confederaţiilor sindicale, autorităţile se tem să elibereze permise de muncă esticilor, dar acest lucru se întoarce, până la urmă, împotriva sindicaliştilor, care plătesc mult pentru lucrări de slabă calitate.
Mulţi dintre muncitori sunt alcoolici şi nu ar reuşi să păstreze un post în Occident, dar patronii români închid ochii, pentru că nu au de unde alege. Aceste compromisuri duc deseori la accidente grave, în care este pusă în pericol atât viaţa lucrătorilor, cât şi a altor persoane. Deficitul de forţă de muncă pe piaţa construcţiilor stârneşte reacţii din partea celor două patronate din domeniu. Gheorghe Polizu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii, estimează acest deficit la 40-50% din necesarul de forţă de muncă de pe piaţa românească. El vorbeşte în special de o lipsă acută a personalului calificat, în special pentru lucrări de tip nou. "Este o penurie de specialişti mai ales în domeniul construcţiilor metalice, al securităţii termice şi chiar al alpinismului edilitar", afirmă Polizu. Victor Dumitrache, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, crede că marile companii europene care vor veni în România vor aduce cu ele şi muncitori din ţările vecine pentru a suplini lipsa forţei de muncă locale. În acelaşi timp, Dumitrache a afirmat că firmele româneşti de construcţii nu sunt pregătite să asigure muncitorilor salarii similare cu cele din statele vest-europene. În schimb, ministrul delegat pentru lucrări publice, Laszlo Borbely, crede că principala provocare pentru piaţa construcţiilor după integrarea în UE o reprezintă asigurarea de salarii comparabile cu cele din restul statelor europene, precum şi readucerea în ţară a forţei de lucru înalt calificate.
"Anul viitor va însemna mai mulţi bani pe piaţa construcţiilor şi mai multe proiecte de investiţii. Dacă firmele de construcţii nu îşi vor da seama că trebuie să dea salarii mai bune la muncitori, pentru a nu aduce pe piaţa românească din alte ţări, atunci vom avea o problemă foarte mare", a precizat Borbely.