Păstrăvarii se tem de inundaţii

Crescătoriile abia au fost refăcute după dezastrul de anul trecut, care a provocat moartea a milioane de peşti. La cota 800, în Munţii Făgăraş, în incinta complexului turistic Sâmbăta

Crescătoriile abia au fost refăcute după dezastrul de anul trecut, care a provocat moartea a milioane de peşti.

La cota 800, în Munţii Făgăraş, în incinta complexului turistic Sâmbăta de Sus, funcţionează - de peste zece ani - una dintre cele mai mari crescătorii de păstrăvi din ţară. Iarna, prins la copcă şi pus la saramură, iar vara, scos din bazin şi aşezat direct pe grătar, în aer liber, păstrăvul atrage mii de turişti, atât din ţară, cât şi din străinătate. Anul trecut însă, schimbările climatice au produs o rupere de nori care a distrus întreaga crescătorie de peşte. Acum, localnicii se tem că inundaţiile ar putea reveni.

Crescătoria ecologică de păstrăvi de la Sâmbăta de Sus adăposteşte peste 20 de bazine pentru peşte, echipate cu toate instalaţiile necesare purificării apei. Ea vine, în cădere liberă, de sus, din munţi, prin conducte special amenajate şi este filtrată şi la intrarea, şi la ieşirea din bazine. Peştii trăiesc la temperatura apei de munte, care nu are nevoie de reglare termică.

Aici se cresc două specii de păstrăv - indigen şi fântânel - care au fost aduse din alte crescătorii, după dezastrul de anul trecut. Peştii sunt puşi în bazine diferite, după mărimea lor. "Nu pot sta laolaltă, pentru că sunt carnivori şi este posibil ca peştii mari să îi mănânce pe cei mici. În plus, cantitatea de mâncare cu care sunt hrăniţi diferă în funcţie de gradul lor de dezvoltare", spune Maria Maier, administratorul păstrăvăriei.

Nu sunt pretenţioşi

Cei care intenţionează să se lanseze într-o astfel de afacere trebuie să ştie încă de la început că păstrăvii ecologici, indiferent de specie, sunt destul de pretenţioşi. Păstrăvarii trebuie să aibă grijă de ei, în permanenţă, de la stadiul de ou şi până la deplina maturitate. În luna octombrie, peştii îşi depun icrele, care apoi sunt transportate în incubator şi rămân acolo "până le dau ochii". Icrele nu sunt mai puţin "mofturoase" decât păstrăvii adulţi. "Ele trebuie pipetate încontinuu.

Chiar şi aşa, unele mai mor. Atunci icrele se fac albe şi se ridică la suprafaţă. Se adună unele lângă altele şi putrezesc. Pentru ca ouăle moarte să nu le afecteze pe cele sănătoase, icrele alterate trebuie să fie îndepărtate, cât de repede posibil", mai spune Maria Maier. După ce icrele devin puiet, păstrăvarii îi mută, cu ajutorul unor plase, în nişte bazine mai mici şi încep să-i hrănească.

Pe măsură ce peştii cresc, ei sunt răriţi şi mutaţi în alte bazine. "Le aruncăm granulaţia direct în apă, iar ei ies repede la suprafaţă ca să o prindă. E un spectacol să vezi cum - deodată - apa se învolburează şi ies după mâncare", ne explică doamna Maier. Dacă, în timpul iernii, apa din bazine îngheaţă, îngrijitorii fac copci pentru ca peştişorii să poată respira.

Păstrăvul atrage turiştii

Vara zona este plină de turişti. "Unii dintre ei vin în mod special pentru peştele proaspăt. Vin o dată, apoi revin", a mai spus administratorul păstrăvăriei. "Dar şi toamna e la fel de frumos. Pădurea ce se vede în jur oferă un adevărat spectacol de culoare", a adăugat aceasta. Un kilogram de peşte la păstrăvăria de la Sâmbăta de Sus costă 18 lei. Păstrăvii au diferite mărimi şi pot atinge chiar şi 1,8 kilograme. "De obicei, peştii reproducători ajung să cântărească cu mult peste două kilograme", a mai spus Maier.

45 de tone, pe apa Sâmbetei

În august, anul trecut, s-au rupt norii deasupra Făgăraşului. "Vara trecută, a fost o inundaţie catastrofală în zonă, iar păstrăvăria a fost distrusă aproape complet. Tot peştele, adică peste 45 de tone, a pierit sufocat de apa mâloasă care venea învolburată de pe versant. Barajul de aducţiune s-a rupt şi s-a întâmplat nenorocirea. Nu am mai trăit aşa ceva de când mă ştiu", a mărturisit Maria Maier. Păstrăvăria a fost repusă pe picioare, dar cu mari eforturi financiare.

Numai repopularea cu peşte a bazinelor a costat în jur de două miliarde de lei vechi. Atunci, persoanele cazate în zonă au fost evacuate, dar chiar şi aşa vreo zece maşini au fost luate de ape. Debitul râului a crescut foarte mult, iar şase podeţe au fost rupte de viituri. Primarul din comuna Sâmbăta de Sus a mărturisit că nici el nu a mai văzut niciodată o asemenea dezlănţuire a naturii. În condiţiile schimbărilor climatice actuale, localnicii se tem că astfel de evenimente meteorologice se pot repeta oricând.