Pastrama de oaie şi mustul au aroma tradiţiei la Hanul lui Manuc
0Chiar în buricul Bucureştiului, printre clădiri şi blocuri noi, Hanul lui Manuc a rezistat în faţa multor schimbări de-a lungul a mai bine de 200 de ani. I-am trecut pragul într-o zi de
Chiar în buricul Bucureştiului, printre clădiri şi blocuri noi, Hanul lui Manuc a rezistat în faţa multor schimbări de-a lungul a mai bine de 200 de ani. I-am trecut pragul într-o zi de miercuri, pe la prânz. Gazda noastră, însuşi directorul acestui loc, Bogdan Badea, ne-a arătat de ce Hanul lui Manuc este deosebit şi de ce străinii, dar şi românii care vor să mai uite de timpul în care se află sunt atraşi de ceea ce găsesc aici. Pentru cei care vor doar să ia masa, Bogdan Badea recomandă în această perioadă a anului pastrama de oaie şi mustul dulce. Specialitatea casei este platoul mix-grill, cu mici, piept de pui, ceafă de porc, cârnăciori, cartofi prăjiţi, la preţuri rezonabile. Bineînţeles, totul asortat cu o halbă cu bere rece. Prin simplitatea construcţiei şi prin conservarea aspectului original, Hanul lui Manuc este pentru vizitatorii săi o oază de linişte.
Camere cu mobilier vechi de peste 50 de ani
La mijlocul secolului al XVIII-lea, hanul era principalul complex comercial al Bucureştiului vechi, şi deţinea 15 depozite mari şi boltite, 23 de magazine, 107 camere de găzduire şi birouri, două saloane de primire, un birt popular. Acum, vizitatorii descoperă un hotel de două stele, cu încăperi curate, mobiler original, vechi de mai bine de jumătate de veac (imediat veţi simţi parfumul istoriei), băi moderne, televizor color, acces la fax şi telefon internaţional. Preţul unei camere duble, cu mic dejun inclus, este de 200 RON, plata făcându-se şi cu carte de credit. Terasa este înconjurată de stuf, iar la etaj se află un restaurant (Sala Arcadelor), unde se presupune că ar fi poposit, printre alţii, Tudor Vladimirescu şi Octavian Goga. Două plăcuţe lipite pe pereţi atestă acest lucru. În formă de V, crama este ideală pentru petrecerile de epocă, iar Salonul Voievodal, care păstrează acelaşi mobilier original, este numai potrivit pentru întâlniri la nivel înalt şi simpozioane.
Tăriceanu s-a oprit să vadă un meci la terasă
La Hanul lui Manuc pot fi organizate petreceri aniversare, de familie, miniconferinţe, seminarii. Dl. Badea, directorul complexului, ne-a mai spus că hanul este vizitat de multe personalităţi, oameni politici, actori, cântăreţi, hotelul fiind ocupat în proporţie de 80% aproape tot timpul anului.
Chiar în această vară, premierul Tăriceanu, cu tot stafful, a venit la han neanunţat, lăsând cu gura-căscată pe toată lumea. Voia să vadă meciul în linişte...
Cine a fost Manuc?
Cel care a construit hanul, în 1808, se numea Manuc Bei şi deţinea importante proprietăţi şi funcţii de conducere în Moldova. Din cauza războiului ruso-turc, Manuc a fost silit să se retragă în capitala Ţării Româneşti pentru o perioadă mai lungă de timp şi a poruncit construirea, pe pământul Curţii Domneşti, a unui han inovator, care să nu semene cu fortificaţiile secolului al XVIII-lea. După moartea acestuia, proprietăţile sale (deci, şi hanul...) sunt luate în arendă, începând cu 1827, de către Dimitrie D. Dedu şi Nicolae Alexiu.
* construcţia hanului a început în 1806, fiind terminată doi ani mai târziu
* în curtea interioară au existat o cafenea şi o grădină cu fântână arteziană
* Manuc a vrut să vândă hanul la sfârşitul anului 1816, însă a murit înainte de a face acest pas, într-un accident de călărie
* hanul a supravieţuit cutremurului din 1838
* aici s-au pus la cale negocierile de pace, care au dus la sfârşitul războiului ruso-turc.
* au mai trecut pe la han Take Ionescu, Barbu ştefănescu-Delavrancea, Nicolae Filipescu şi mulţi alţii.