Părvanov are dosar întocmit de fosta securitate

Preşedintele Bulgariei susţine că a fost urmărit, nu turnător

Preşedintele bulgar, Gheorghi Părvanov, a recunoscut că avea cunoştinţă de existenţa unui dosar cu numele său întocmit de fostele servicii comuniste, care l-au urmărit în calitate de istoric.
"Există un dosar cu numele Goţe. Conţine informaţii despre mine şi niciun cuvânt scris de mine", a declarat Părvanov, citat de site-ul Novinite. El a explicat că dosarul urmăreşte activitatea sa de consultant ştiinţific şi editor al unei cărţi de istorie, despre care a aflat ulterior că făcea obiectul interesului serviciilor secrete ale fostului regim comunist.
şeful statului a păstrat timp de mai mulţi ani tăcerea în legătură cu acest dosar, despre care au existat însă scurgeri de informaţii. Părvanov l-a făcut responsabil de aducerea sa în actualitate pe liderul de dreapta Ivan Kostov, fost prim-ministru al Bulgariei. Actuala coaliţie de guvernare din Bulgaria s-a angajat să revizuiască legislaţia referitoare la deschiderea acestor arhive, în sensul creării unui mecanism care să evite folosirea lor pentru şantaj sau alte forme de abuz. Dosarele privindu-i pe 46% din colaboratori şi 30% din persoanele urmărite de serviciile secrete au fost distruse în ianuarie 1990, la scurt timp după căderea fostului dictator Todor Jivkov.
O lege adoptată în 1997 de către guvernul de dreapta a condus la dezvăluirea numelor a 150 de miniştri şi deputaţi din era postcomunistă, deconspiraţi ca agenţi sau colaboratori ai fostelor servicii secrete. Curtea Constituţională a decis însă că numele care figurau în dosarele distruse nu pot fi făcute publice. După ce la începutul lunii mai a expirat termenul legal privind confidenţialitatea informaţiilor, guvernul a anunţat că va desecretiza treptat alte noi 253.000 de dosare, dar în care numele persoanelor vor fi şterse.
Geoffrey van Orden, raportorul PE pentru Bulgaria, a recomandat ca deschiderea arhivelor să nu devină un instrument politic şi să fie gestionată de un organism independent. Dezbaterea a fost relansată după ce Ministerul de Interne bulgar a publicat numele a doi cunoscuţi jurnalişti de televiziune, bănuiţi de colaborare cu serviciile secrete comuniste. Unii politicieni bulgari au sugerat arderea arhivelor, după exemplul Greciei şi Spaniei, după înlăturarea dictaturii.