Pârtiiie! Vine turismul românesc!

au prins gustul vacanţelor în străinătate, se vor îndemna unii pe alţii la drum, iar nemţi ori suedezi care să le ia locul, pe şezlong, în Mamaia, nu se prea văd la orizontul anului 2007.

au prins gustul vacanţelor în străinătate, se vor îndemna unii pe alţii la drum, iar nemţi ori suedezi care să le ia locul, pe şezlong, în Mamaia, nu se prea văd la orizontul anului 2007. Criza n-a rămas fără ecou. Senatorii au dezbătut, joi, starea pârtiilor din munţii Carpaţi. Lucrările au fost prezidate de al doilea om în stat, Nicolae Văcăroiu, şi n-au alunecat ca săniuţa la vale, pe şoseaua gâtului, ci dimpotrivă, au fost pline de substanţă. Un senator a explicat cum se face plajă în cramele din Austria, altul a povestit cum şi-a rupt bunica sa piciorul, replicându-i astfel lui Copos, care susţinea că schiul înseamnă sănătate pentru popor, iar nea Nicu a ţinut să precizeze că în Azuga, chiar lângă fabrica de bere, a inaugurat şi el o pârtie, când era premier. Gâlceava a fost aprinsă de Executiv, care a pasat Camerelor un studiu despre "identificarea unor noi zone cu potenţial schiabil". De fapt, o anexă a păcălelii intitulată pompos "Programul Superschi în Carpaţi". Acesta a pornit în trombă, prin 2003, de la Promisiuni Plecare şi s-a înfipt în primul brad, mult înainte să ajungă la Clăbucet Sosire. Desigur, nu ne-ar strica vreo câteva pârtii noi, dar a investi astfel puţinele resurse bugetare şi a oferi facilităţi doar celor cu "potenţial schiabil" dovedeşte că n-am învăţat nimic din lecţia bulgară.Ca să câştigi în războiul mondial din turism, trebuie să foloseşti la maximum avantajele pe care ţi le oferă natura sau istoria. România deţine trei sferturi din apele minerale terapeutice din Europa, iar izvoarele se află în zone cu peisaje superbe şi climat blând. Agroturismul e la modă, iar satele încă nu sunt "industrializate", putând să-i atragă pe cei entuziasmaţi de natură. Cetăţile saxone din Transilvania şi mănăstirile din Moldova sunt destinaţii favorite pentru turismul cultural, iar Delta este unică pe continent. Cu argumentul "moştenirii" - ce să facem, dacă la mare se află trei sferturi din capacitatea de cazare? - toate aceste comori au fost ignorate de autorităţi, care şi-au concentrat atenţia pe litoral. În realitate, Voroneţul nu se poate privatiza cu comision, nici cetatea Rupea nu dă şpagă, să fie restaurată. Cu plaje anoste şi servicii proaste, România şi-a pus în gând să concureze Grecia, ce are un sezon de trei ori mai lung. Cu o structură atomizată a proprietăţii se ia la întrecere cu Bulgaria, care şi-a vândut staţiunile la pachet. Iar greşelile se repetă, sus, la munte, sus. Potenţialul schiabil se termină în Carpaţi la 2000 de metri, în Alpi urcă până la trei mii. În loc să facă strategii, la Senat, toţi amatorii de schi, mai bine s-ar proceda ca în Muntenegru. Acolo s-au angajat profesionişti din Vest care au alcătuit strategia naţională în turism, stabilind unde se vor amplasa terenurile de golf, unde vor fi ridicate hoteluri, unde se vor aşeza umbreluţele de soare. Pe banii investitorilor. Strategia lor are 500 de pagini. A noastră doar cinci, dar compensează din plin programele de supercheltuire a banilor publici pe proiecte private.